Peisajele pe care le-au „născut” vulcanii noroioşi din judeţul Buzău seamănă cu fotografiile făcute pe Planeta Marte, cumva. Dar puţină lume ştie că în România se află şi alţi vulcani noroioşi. Chiar dacă vulcanii noroioşi din Haşag, comuna Loamneş, la aproximativ 20 de kilometri de Sibiu, nu sunt la fel de spectaculoşi, ei merită văzuţi. Au o suprafaţă totală rezervată de 50 de hectare, însă numai un hectar, adică trei vulcani, se află inclus într-o arie protejată geologic. Rezervaţia naturală se află în lunca râului Visa, iar cei trei vulcani incluşi în ea sunt cei mai mari dintre vulcanii noroioşi din acest sat. Dimensiunile sunt variabile, după activitatea acestora: două conuri au, fiecare, un diametru de 10 metri, în timp ce al treilea are un diametru de 50 de metri.
Zona în care se află vulcanii noroioşi din Haşag, o suprafaţă protejată de 100 ha, a fost descoperită în anul 1853 de C. J. Andrae, şi a fost analizată în amănunţime patru ani mai târziu de E. Bielz (1857). În regiune, de-a lungul timpului, aspectul vulcanilor noroioşi nu s-a schimbat foarte mult. Aici se află peste o sută de vulcani, în jurul cărora există foarte puţină vegetaţie; s-au format datorită prezenţei sării în scoarţa terestră. Sarea este elastică şi, în perioada fazelor de cutare a sâmburelui salin, vulcanii răbufnesc în cute diapire prin care se elimină la suprafaţă apa sărată şi gazul metan. Acestea provoacă refulări sub formă de noroi (argilă şi apă), iar craterele care rezultă se numesc conuri vulcanice.
Vulcanii noroioşi de la Haşag reprezintă o rezervaţie geologică situată pe depozite sarmaţiene, in apropierea satului Haşag, de unde se traversează Valea Pârâului Alb, apoi Valea Pârâului Visa. Pe valea pârâului Visa se observă cele trei conuri de mărimi diferite, cel mai mare, cu un diametru de 50 m, cu o înălţime de 6-8m. Materialul de pe conuri este foarte fin şi nu există nici o vegetaţie aici, ceea ce dă un aspect dezolant peisajului.
Prezenţa vulcanilor de la Haşag se explică prin structura geologică particulară pe care o imprimă sarea din fundament. Din cauza presiunilor tectonice din timpul fazelor de cutare, sarea, fiind elastică, este împinsă spre suprafaţă, formând cute diapire. Un astfel de masiv diapir este cel de la Ocna Sibiului, situat la sud de Haşag. S-a constatat că în jurul vulcanilor, prin fisurile datorate mişcărilor tectonice se elimină gaz metan care antrenează şi o parte din apa sărată. Aceasta înmoaie marnele transformându-le în noroi (emulsie), care este împins afară. Noroiul a dat naştere la conuri, prin care mai iese apa şi bolboroseşte gazul metan.
Vulcanii noroioşi de la Haşag (monument al naturii) alcătuiesc o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervaţie naturală de tip geologic), situată în Transilvania, pe teritoriul judeţului Sibiu. Ca localizare, aria naturală se află în extremitatea vestică a judeţului Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunei Loamneş, în partea sud-estică a satului Haşag, Sibiu (în lunca râului Vişa), în imediata apropiere de drumul judeţean DJ106B; care leagă satul Mândra de Soroştin. Rezervaţia naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) şi se întinde pe o suprafaţă de un hectar.
Vulcanii noroioşi de la Haşag reprezintă un fenomen geologic şi geomorfologic, datorat prezenţei sării în scoarţa terestră, care în timpul fazelor de cutanare cauzate de presiunea tectonică răbufnesc, formând cute diapire, cu rupturi marginale de strate, ce permit eliminarea gazelor la suprafaţă. Acest proces antrenează cantităţi de apă sărată, înmuind marnele care refulează sub formă de noroi, formând mici cratere (conuri vulcanice). Aria protejată are trei conuri, împrejmuiţi de zone cu vegetaţie specifică solurilor sărăturate.
Vulcanii noroioşi din Hasag au un mare potenţial turistic, în special datorită peisagisticii – relieful pseudovulcanic a fost modelat şi remodelat în decursul anilor, astăzi având o formă deosebită. Nu toţi vulcanii sunt activi, deoarece unii au obturate căile prin care se evacuau gazele, acestea devenind fosile.
Deşi vulcanii noroioşi din Hasag sunt protejaţi, acest lucru este numai unul teoretic – nu există delimitări şi nu există niciun om care să protejeze zona de cei care o strică, într-un fel sau altul. Vulcanii nu sunt foarte bine văzuţi de locuitori, deoarece, spun ei, de multe ori s-a întâmplat ca animalele lor să cadă în gurile vulcanilor fără a putea fi salvate. De aceea, suprafaţa zonei are de suferit din cauza activităţilor agricole ale locuitorilor, care vor distruge, în cele din urmă, acest relief uimitor.
Deşi mai puţin cunoscuţi decât verii lor din Buzău, vulcanii noroioşi din Hasag oferă o experienţă unică de explorare. Aflat într-o zonă cu peisaje rurale pitoreşti, acest sit este ideal pentru drumeţii, oferind vizitatorilor ocazia de a se conecta cu natura într-un mod rar întâlnit. (George V. GRIGORE)
Surse: sibiuindependent.ro; dssibiu.ro; obiective-turistice.ro; wikipedia.org; virtualtravelguide.ro; starsibiuan.ro; infopensiuni.ro; lataifas.ro
Numărul 808
