Vizită Erasmus la Facultatea de Inginerie şi Informatică

Securitatea viitorului, între ameninţări cibernetice, inteligenţă artificială şi cooperare internaţională.

La sfârşitul lunii octombrie, Facultatea de Inginerie şi Informatică din cadrul Universităţii Spiru Haret a fost gazda unei delegaţii a Universităţii WSB Merito din Poznań, Polonia, în cadrul programului ERASMUS.

Pentru viitorii specialişti în informatică, întâlnirea a reprezentat o oportunitate de a conecta noţiunile studiate cu probleme reale de securitate internaţională şi cu transformările tehnologice care influenţează deja mediul profesional.

Într-o lume în care securitatea unei ţări depinde inclusiv de securitatea reţelelor sale informatice, iar inteligenţa artificială poate deveni atât instrument de protecţie, cât şi sursă de risc, pregătirea noilor generaţii de specialişti presupune înţelegerea tehnologiei şi a contextului în care aceasta este utilizată.

Vizita a adus aceste teme în faţa studenţilor Facultăţii de Inginerie şi Informatică, oferind un cadru de dialog despre responsabilităţile, oportunităţile şi ameninţările care vor influenţa viitorul securităţii digitale.

Prin astfel de activităţi, Facultatea de Inginerie şi Informatică susţine dialogul academic internaţional şi facilitează contactul direct al studenţilor cu perspective şi experienţe profesionale din alte universităţi europene.

Cum arată securitatea într-o lume în care atacurile cibernetice pot afecta infrastructuri naţionale, inteligenţa artificială poate influenţa decizii strategice, iar conflictele se desfăşoară simultan pe câmpul de luptă şi în spaţiul digital? Acestea au fost câteva dintre temele abordate în cadrul unei vizite academice Erasmus, desfăşurate la Facultatea de Inginerie şi Informatică la sfârşitul lunii octombrie 2026.

Evenimentul a reunit cadre didactice şi studenţi ai Facultăţii de Inginerie şi Informatică, care au avut oportunitatea de a participa la prezentări şi discuţii cu reprezentanţi ai Universităţii WSB Merito din Poznań, Polonia, într-un context dedicat schimbului internaţional de cunoştinţe şi experienţe academice. Delegaţia universitară poloneză a fost însoţită şi prezentată de conf.univ.dr. Eugen GHIORGHIŢĂ, din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice (Bucureşti), Universitatea Spiru Haret.

Unul dintre invitaţi, prof. univ. dr. Zbigniew LENARCZYK, din cadrul Departamentului de Securitate Internă al Universităţii WSB Merito, a susţinut două prezentări dedicate unor teme de actualitate: „The Role of NATO and the European Union in Shaping International Security in the Strategic and Pragmatic Aspect” şi „The Current Security Threats and Challenges”.

Prezentările au oferit o perspectivă asupra modului în care NATO şi Uniunea Europeană contribuie la securitatea internaţională, asupra transformării ameninţărilor contemporane şi asupra rolului tot mai important al tehnologiilor digitale în apărarea statelor.

Cybersecurity: când un atac informatic devine o problemă de securitate naţională.

Unul dintre subiectele centrale a fost evoluţia ameninţărilor cibernetice şi integrarea acestora în strategiile moderne de securitate. Într-o societate dependentă de infrastructuri informatice, comunicaţii digitale şi sisteme automatizate, atacurile cibernetice pot depăşi rapid nivelul unui incident IT. Compromiterea reţelelor guvernamentale, perturbarea sistemelor energetice, atacurile asupra infrastructurilor critice sau manipularea informaţiilor pot produce efecte economice, sociale şi strategice.

În cadrul prezentărilor au fost abordate ameninţările hibride, operaţiunile cibernetice, sabotajul şi dezinformarea, precum şi necesitatea cooperării dintre NATO şi Uniunea Europeană pentru consolidarea rezilienţei infrastructurilor digitale.

Un punct de interes l-a constituit conceptul de operaţiuni multidomeniu (Multi-Domain Operations), în care securitatea cibernetică este integrată cu operaţiunile terestre, aeriene şi spaţiale. În acest context, informaţia, sistemele de comandă şi control şi comunicaţiile securizate influenţează direct capacitatea de reacţie şi apărare.

Discuţiile au permis înţelegerea unei realităţi actuale: un atac asupra unei infrastructuri digitale poate avea consecinţe comparabile, în anumite situaţii, cu cele ale unei acţiuni fizice, iar protecţia spaţiului cibernetic reprezintă o componentă a securităţii naţionale.

Inteligenţa artificială: instrument de apărare sau multiplicator al ameninţărilor?

Un alt subiect de interes a fost rolul inteligenţei artificiale în transformarea mediului de securitate internaţional. Prezentările au evidenţiat atât oportunităţile oferite de AI şi de tehnologiile emergente, cât şi riscurile asociate utilizării lor abuzive.

Un exemplu analizat în materialele prezentate a fost fenomenul deepfake, prin care materiale audio şi video generate sau modificate cu ajutorul inteligenţei artificiale pot reproduce convingător identitatea unei persoane. Astfel de tehnologii ridică probleme privind autenticitatea informaţiei, încrederea publică şi protecţia proceselor democratice.

În acest cadru, au fost aduse în atenţie şi provocările legate de suveranitatea digitală europeană, dependenţa de tehnologii strategice, sistemele autonome şi utilizarea AI în procesele de securitate şi apărare.

Pentru studenţii Facultăţii de Inginerie şi Informatică, aceste teme au oferit o legătură directă între cunoştinţele tehnice dobândite în cadrul studiilor şi aplicaţiile lor în domenii precum cybersecurity, inteligenţă artificială, infrastructuri critice şi managementul riscurilor.

NATO şi Uniunea Europeană în faţa noilor ameninţări. O parte importantă a prezentărilor susţinute de profesorul Zbigniew Lenarczyk a vizat rolul NATO şi al Uniunii Europene în menţinerea securităţii internaţionale. Au fost analizate mecanismele de apărare colectivă, principiile cooperării dintre statele membre şi necesitatea adaptării strategiilor de securitate la ameninţările actuale.

În contextul războiului din Ucraina, al intensificării ameninţărilor hibride şi al dependenţei crescute de infrastructuri digitale, cooperarea dintre organizaţiile internaţionale capătă noi dimensiuni operaţionale.

NATO contribuie prin mecanismele de apărare colectivă, planificarea militară şi capabilităţile de descurajare, în timp ce Uniunea Europeană dispune de instrumente economice, legislative şi industriale care pot susţine securitatea şi rezilienţa statelor membre.

Un subiect relevant pentru participanţi a fost necesitatea coordonării dintre aceste organizaţii în domeniul apărării cibernetice, al protecţiei infrastructurilor critice şi al combaterii ameninţărilor hibride.

Materialele academice ale delegaţiei au abordat şi perspectiva securităţii personale, naţionale şi internaţionale, inclusiv războiul informaţional, atacurile asupra infrastructurilor IT şi transformarea spaţiului cibernetic într-un domeniu de confruntare strategică.

Dialog academic despre provocările tehnologice ale prezentului. Vizita a oferit studenţilor şi cadrelor didactice posibilitatea de a aborda securitatea dincolo de perspectiva strict tehnică, prin corelarea informaticii cu relaţiile internaţionale, apărarea şi politicile europene.

Subiectele discutate au evidenţiat nevoia unei pregătiri interdisciplinare. Înţelegerea unui atac cibernetic presupune cunoştinţe despre reţele, sisteme informatice şi vulnerabilităţi tehnice, dar şi despre impactul asupra instituţiilor, economiei şi societăţii.

În mod similar, dezvoltarea şi utilizarea responsabilă a inteligenţei artificiale implică analiza riscurilor de securitate, protecţia datelor şi evaluarea efectelor produse de sistemele automatizate.

Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul programului Erasmus, contribuind la schimbul de experienţă dintre Universitatea Spiru Haret şi Universitatea WSB Merito din Poznań.

Conf.univ.dr. Marius Iulian MIHĂILESCU