„Teiul domnesc” de 680 de ani de la Mănăstirea Bârnova are florile sfinţite

Apărat de zidurile fortificate, matusalemicul tei hibrid natural „Tilia haynaldiana” de la Mănăstirea Bârnova are o vârstă de peste 680 de ani, fiind cel mai bătrân din cei aproximativ 400 de arbori seculari din jud. Iaşi.

Aflat la 10 km sud-est de oraşul Iaşi sau 6 km pe drumul de la Hanul „Trei Sarmale”, teiul lasă parfumul florilor să alerge nebun pe vânt

Dacă socotim matematic, dar şi geografic, când teiul hibrid avea aproximativ 57 de ani şi cca. 14 cm în diametru, în timpul domnitorului Alexandru cel Bun (1408), Iaşiul a fost menţionat ca târg sau structură urbană, iar în timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu (1564), oraşul a devenit capitala Principatului Moldovei şi a parcurs, în anul 1859, unirea Principatelor.

Teiul din Bârnova a fost martor la invazii străine, precum jaful tătarilor din anul 1513 sau incursiunea polonezilor din 1686. În anul 1603, în timpul domnitorului Ieremia Movilă, aici există o mănăstire, cu o bisericuţă din lemn. Între anii 1626 şi 1629, sub domnia lui Miron Barnovschi Movilă, când teiul hibrid avea aproximativ 275 de ani şi 82-83 centimetri în diametru, a fost zidită biserica Mănăstirii Bârnova. Ceva mai târziu, în perioada 1661-1666, domnitorul Eustratie Dabija a încheiat edificarea mănăstirii, unde a şi fost înmormântat, alături de fiica sa. În timpul domnitorului Grigore al II-lea Ghica (1728), când teiul avea circa 377 de ani şi 113 centimetri în diametru, oraşul Iaşi a fost afectat grav de o epidemie de friguri. Domnitorul şi toată curtea lui s-au refugiat pentru o vreme la Mănăstirea Bârnova, prilej cu care au fost refăcute clădirile din incintă şi s-a amenajat zidul împrejmuitor din piatră.

Aşadar, Mănăstirea Bârnova a devenit atunci „capitala” Moldovei, iar teiul a ajuns să-i apere de soare pe domnitor şi pe familia acestuia sau, altfel spus, a devenit un „tei domnesc”.

Vârsta teiului hibrid natural are la baza calculului „lăţimea medie a inelului anual de creştere în grosime”, de 1,5 mm/an, lăţime extrasă din trei lucrări, dintre care una se bazează pe secţionarea şi măsurarea unui număr de 1.650 de tei din România, în anul 1950.

Cine trece pe acolo poate să ne confirme măreţia copacului de parfumată floare ce s-a aciuat între zidurile fortificate ale Mănăstirii Bârnova. Iaşul este recunoscut pentru celebrii săi tei, din oraş, din parcuri şi de pe aripile spirituale ale mănăstirilor. (George V. GRIGORE)

Surse: bzi.ro; la-iasi.ro; wikipedia.org; stiri.botosani.ro; timpul.md