Proiectul „STEAME TEACHER FACILITATORS ACADEMY” (1 iunie 2023 – 31 mai 2026)

Proiectul „STEAME TEACHER FACILITATORS ACADEMY” (Acronim: STEAME-ACADEMY, număr de referinţă: 101102619) a ajuns la final. Coordonat de Universitatea Comisiei Naţionale pentru Educaţie din Cracovia, proiectul a fost implementat de un consorţiu format din 14 membri din 8 ţări: Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Polonia, Portugalia, România şi Spania. Activităţile proiectului s-au desfăşurat în perioada 1 iunie 2023 – 31 mai 2026.

În calitate de membru al consorţiului, Universitatea „Spiru Haret” a participat la toate activităţile prevăzute în cererea de finanţare: WP1: Management de proiect (Lider: PUK, Co-lideri: EACG); WP2: Cadrul de competenţe al facilitatorilor STEAME pentru studenţi şi profesori în activitate (Lider: UBarcelona, Co-lideri: IDEA & DOUKAS); WP3: Module/ateliere de învăţare pentru facilitatorii STEAME (Lider: Ivan Apostolov, Co-lideri: IDEA & UPlovdiv & CPI); WP4: Observatorul internaţional de partajare pentru facilitatorii STEAME (Lider: CYMS, Co-lideri: Universitatea„Spiru Haret” & EUROGEO & Ivan Apostolov); WP5: Dezvoltarea comunităţii de practică/programului de mentorat şi certificare a facilitatorilor STEAME (Lider: EACG, Co-lideri: UAlgarve & UBarcelona); WP6: Recomandări de politici – Federaţia Europeană a Academiilor de Facilitatori STEAME – Plan de exploatare şi guvernanţă (Lider: EUROGEO, Co-lideri: CYMS şi DOUKAS); WP7: Asigurarea şi evaluarea calităţii (Lider: UAegean, Co-lideri: EACG şi IPP); WP8: Impact şi diseminare (Lider: IPP, Co-lideri: PUK şi CYMS).

De asemenea, Universitatea „Spiru Haret” a organizat întâlnirea de la Bucureşti din 15.01.2025. Alte întâlniri cu prezenţă fizică au fost organizate la Cracovia, Porto, Atena şi Paphos.

De-a lungul proiectului au fost organizate opt întâlniri online şi 14 webinare, câte unul pentru fiecare modul al cadrului de competenţe/curriculumului STEAME: M1 – Spaţiul de învăţare STEAME (infrastructuri, inclusiv aspecte etice) (CYMS); M2 – Managementul spaţiului/mediului de învăţare STEAME (UB); M3 – Resurse şi metode tehnologice STEAME (UPlovdiv); M4 – Mediu de învăţare VR pentru activităţi STEAME PBL (UAegean); M5 – Proces STEAME interactiv (UAlgarve); M6 – Învăţare bazată pe proiecte STEAME (PBL) (CPI); M7 – Planuri de învăţare şi creativitate STEAME (Doukas); M8 – Învăţare STEAME cu mentalitate antreprenorială (Universitatea „Spiru Haret”); M9 – Învaţă cum să înveţi (UKEN); M10 – Colaborare externă şi reţele (IVAN) Ap.); M11 – Metode de evaluare STEAME cu accent pe PBL (EACG); M12 – Facilitarea feedback-ului despre proces în şcoli (IPP); M13 – Menţinerea şi îmbunătăţirea procesului STEAME (IDEA) şi M14 – Probleme verzi şi energetice STEAME în educaţie (EUROGEO).

Ca urmare a elaborării a opt planuri de învăţare şi creativitate, modulului M8 şi susţinerii a două ateliere aferente M8 la Atena şi Paphos, două cadre didactice afiliate Facultăţii de Inginerie şi Informatică a Universităţii „Spiru Haret” şi Academiei STEAME, conf. univ. dr. Rodica Ioan şi prof. univ. dr. Grigore Albeanu, au redactat o lucrare cu titlul „STEAME Learning with Entrepreneurial Mindset: Implementation in Hybrid Environments”, pentru a fi publicată în volum (ISSN: 2308-4367) şi prezentată la Congresul DigitalWorld 2026 (secţiunea eLmL -The Eighteenth International Conference on Mobile, Hybrid, and On-line Learning). Câteva imagini urmează.

*Textul lucrării de mai sus, cu acces gratuit, este disponibil pe platforma THINKMIND: https://www.thinkmind.org/articles/elml_2026_1_40_50021.pdf

Consorţiul Proiectului „STEAME Teacher Academy” a realizat mai multe documente care vor fi puse la dispoziţia cititorilor „Opiniei Naţionale” în numerele următoare. Pentru moment vom trece în revistă recomandările consorţiului pentru Academiile STEAME care vizează sprijinirea transformării sistemelor educaţionale şi care au fost trimise guvernelor ţărilor membre EU. Aceste recomandări oferă un cadru cuprinzător şi orientat spre viitor pentru a ghida dezvoltarea, implementarea şi sustenabilitatea Academiilor STEAME, poziţionându-le ca factori cheie ai inovării, incluziunii şi excelenţei educaţionale.

Structurate în jurul a opt domenii prioritare principale, recomandările se concentrează pe:

• Reforma curriculară şi pedagogică prin învăţare interdisciplinară şi bazată pe proiecte • Formarea, certificarea şi dezvoltarea profesională continuă a profesorilor • Guvernanţă, alinierea politicilor şi finanţare durabilă • Transformarea digitală şi inovarea în educaţie • Investiţii în infrastructură şi resurse • Implicarea şi motivarea elevilor • Echitate, incluziune şi accesibilitate

• Colaborarea cu partenerii din industrie şi educaţie.

Prin plasarea profesorilor în centrul schimbării şi promovarea unei abordări holistice, bazate pe competenţe, recomandările îşi propun să sprijine sistemele educaţionale să devină incluzive, orientate spre viitor şi mai receptive la provocările societale.

1. Reforma curriculară şi pedagogică

Sistemul de educaţie trebuie să treacă printr-o reformă structurală pentru a asigura că învăţarea bazată pe proiecte şi multidisciplinară (PBL) devine un pilon fundamental al învăţământului primar, secundar şi superior. Cursanţii ar trebui să colaboreze în ceea ce priveşte provocările societale şi ştiinţifice de tranziţie, dezvoltând competenţe esenţiale ale secolului XXI, precum gândirea critică şi creativă, colaborarea, rezilienţa şi alfabetizarea digitală. Guvernele trebuie să investească în medii de învăţare care stimulează inovarea: amenajări flexibile ale sălilor de clasă, infrastructuri de colaborare digitală, spaţii de creaţie şi platforme de învăţare hibridă.

Sistemele moderne de educaţie necesită evaluare bazată pe competenţe prin portofolii digitale, evaluare colegială şi autoevaluare şi rubrici care evaluează creativitatea, colaborarea şi rezolvarea problemelor. Curriculumul naţional ar trebui aliniat cu recomandările UE pentru a se asigura că educaţia STEAME este integrată la nivel structural.

2. Formarea şi certificarea cadrelor didactice

Profesorii sunt piatra de temelie a tranziţiei STEAME. Prin urmare, factorii de decizie trebuie să îmbunătăţească mobilitatea profesorilor şi schimburile internaţionale, permiţând educatorilor accesul la cele mai bune practici europene. Sub umbrela Cadrului European pentru Acreditarea Cadrelor Didactice STEAME, ar trebui stabilit un sistem de certificare paneuropean pentru recunoaşterea competenţelor în proiectarea lecţiilor interdisciplinare, pedagogia incluzivă şi tehnologia educaţională (EdTech).

Micro-acreditările ar trebui încorporate în cadrele naţionale de calificări şi integrate în sisteme digitale precum Europass şi LinkedIn Learning. Programele de formare a profesorilor trebuie restructurate în jurul PBL, integrării tehnologiei (AI, AR/VR), incluziunii şi proiectelor model (capstone). Mai mult, dezvoltarea profesională continuă ar trebui să devină un angajament de politici, susţinut prin module gratuite de perfecţionare, resurse educaţionale deschise, academii de vară, scheme de mentorat şi comunităţi profesionale de practică.

3. Arhitectura politicilor şi guvernanţa

Un cadru de finanţare sustenabil este esenţial pentru implementarea cu succes a educaţiei STEAME. Investiţiile trebuie să vizeze infrastructura, dezvoltarea profesorilor, cercetarea şi conştientizarea publică. Progresul ar trebui monitorizat folosind indicatori măsurabili: rezultatele învăţării elevilor, dezvoltarea profesională a profesorilor, inovarea curriculară şi angajabilitatea absolvenţilor. Pentru a asigura coerenţa, statele membre sunt încurajate să stabilească consilii naţionale STEAME, permiţând colaborarea structurată între guvern, educaţie, industrie şi societatea civilă.

Cadrul general ar trebui susţinut de un sistem de micro-acreditare la nivel UE, asigurând recunoaşterea transfrontalieră atât a expertizei pedagogice, cât şi a celei tehnologice.

4. Transformarea digitală şi inovarea

Digitalizarea educaţiei STEAME necesită o politică strategică EdTech. Ministerele trebuie să asigure acces echitabil la sisteme de management al învăţării, instrumente de management al proiectelor, software de programare şi robotică, precum şi sisteme de design 3D prin soluţii open-source sau licentiate public.

Inteligenţa artificială (IA) ar trebui să devină o componentă integrală a ecosistemului educaţional – sprijinind învăţarea personalizată, feedbackul automatizat şi analiza predictivă. Profesorii trebuie să-şi dezvolte competenţele de alfabetizare IA, inclusiv conştientizarea aspectelor etice precum confidenţialitatea, transparenţa şi prejudecăţile algoritmice. Un ecosistem digital european STEAME este vital, cuprinzând depozite partajate, sisteme de calificări interoperabile şi un Observator UE pentru Inovarea Educaţională.

5. Infrastructură şi resurse

Fiecare instituţie de învăţământ ar trebui să aibă acces la infrastructură de ultimă generaţie, inclusiv spaţii de creaţie, laboratoare de robotică, instrumente de prototipare şi tehnologii sustenabile. Investiţiile ar trebui finanţate prin fonduri structurale UE şi cofinanţare naţională, acordând atenţie şi la costurile de întreţinere, incluzivitate şi formare profesională.

Ar trebui stabilit un depozit european de Resurse Educaţionale Deschise (RED), unde educatorii pot contribui şi primi recunoaştere prin micro-credite. În plus, hub-urile regionale STEAME ar trebui să funcţioneze ca motoare de inovare şi colaborare între şcoli, instituţii de cercetare şi industrie. Planificarea infrastructurii trebuie să fie sustenabilă şi orientată spre viitor, cu accent pe eficienţă energetică, practici circulare şi parteneriate public-private.

6. Participarea şi motivarea elevilor

Politicile ar trebui să promoveze accesul timpuriu la învăţarea STEAME prin şcoli de vară, laboratoare de descoperire şi kituri interactive. Elevilor trebuie să li se încurajeze autonomia şi simţul răspunderii prin trasee modulare de învăţare, opţiuni de proiecte şi portofolii digitale. Orientarea în carieră şi educaţia antreprenorială ar trebui încorporate în curriculum, cu măsuri direcţionate pentru grupurile subreprezentate şi egalitatea de gen. Gamificarea şi insignele digitale pot spori motivaţia şi participarea. Guvernele trebuie să asigure că vocile elevilor sunt incluse sistematic în luarea deciziilor prin consilii şcolare şi structuri participative.

7. Echitate şi incluziune

Educaţia STEAME trebuie să fie accesibilă şi incluzivă, indiferent de mediul socioeconomic sau geografic. Măsurile de politică ar trebui să includă investiţii direcţionate către infrastructura digitală rurală, laboratoare mobile şi oportunităţi de învăţare hibridă. Egalitatea de gen şi diversitatea trebuie promovate activ prin mentorat, modele de urmat, cluburi de fete şi pedagogie receptivă cultural. Pentru elevii cu dizabilităţi, tehnologiile asistive şi Designul Universal pentru Învăţare sunt esenţiale. Guvernele trebuie să ofere politici şi finanţare incluzive şi să includă coordonatori SEN (pentru elevii cu nevoi speciale) şi formate flexibile de evaluare.

8. Parteneriate cu industria şi comunităţile

Viziunea trebuie să facă legătura între educaţie şi piaţa muncii. Şcolile şi companiile ar trebui să co-proiecteze provocări bazate pe proiecte care abordează nevoi sociale sau tehnologice reale. Parteneriatele public-privat ar trebui să devină motorul inovării – întreprinderile nu doar cofinanţând infrastructura, ci şi contribuind cu expertiză prin stagii, practică (jobshadowing) şi co-predare. Mai mult, festivalurile STEAME, hackathoanele şi concursurile de inovare socială pot consolida implicarea tinerilor şi creşte conştientizarea publică a tranziţiei STEAME.

Prof.univ.dr. Grigore ALBEANU