Nu ştim să câştigăm. Dar nici să pierdem!

În general, din păcate, când pierdem, şi pierdem, alţii sunt de vină. Alţii în cârdăşie cu ai noştri, evident. Şi cam aşa este. Accentul se pune, în funcţie de orientarea, de ştiinţa, de cunoştinţele noastre mai mult sau mai puţin verificate, pe „unii” sau pe toţi. Nu avem exerciţiul individualizării vinovăţiei. Clasa politică? În totalitate, nu contează că mai sunt şi oameni cinstiţi şi competenţi. În justiţie, toţi sunt corupţi, nepregătiţi…deşi sunt foarte mulţi competenţi, cinstiţi. Profesorii sunt incapabili, superficiali, corupţi… deşi mulţi sunt adevăraţi educatori. Poliţiştii, burtoşi incapabili şi corupţi, deşi este mai mult grâu decât neghină. În sistemul de sănătate, ştiţi, nu mai repet, cu toate că sunt şi cadre medicale excepţionale, competente, empatice…Şi aş putea continua. Valurile nemulţumirii, ale urii, îi acoperă pe toţi fără discernământ. Şi eu mă supăr şi uit să personalizez. Dacă am face-o am avea vinovaţi, sancţiuni, şi o dorită igienizare. Ar însemna însă că ne asumăm aprecierile. Nu prea o facem!

Succesul unora dintre noi, indiferent din ce domeniu, indiferent cât de mare, trece ca fulgerul. Imediat i se găseşte respectivului un defect, oricât de mic, pentru ca să devină mare! Dacă alţii, din afara graniţelor, îi/ne apreciază, fie îmbrăţişăm cu entuziasm lauda, fie cârcotim, în sensul existenţei unui interes. Ocupăm cu bucurie tribunele neîmplinirii, lăsând locurile bune celorlalţi, dar nu noi suntem vinovaţi că o facem! Cu ai noştri suntem hiperobiectivi, căutăm şi promovăm toate defectele din lume, ne postăm pe locurile de top ale corupţiei, lenei, incapacităţii… şi suntem nemulţumiţi. Judecăm, judecăm, judecăm.

Tocmai a luat sfârşit Eurovision 2026. Un concurs de cântece care pot să placă sau nu. Fiecare ţară participantă trimite un concurent. Unii plac, alţii nu plac, ei înşişi sau melodia cântată. Un concurs şi nimic mai mult. Anul acesta, reprezentanta României a ocupat un onorabil loc trei. Nu am câştigat locul întâi. Preferinţele telespectatorilor s-au îndreptat către alt cântăreţ. Şi atât. La noi, suntem gata să declanşăm un conflict pentru că un juriu nu a votat cum am fi vrut noi, că publicul, românii din străinătate mai ales nu au votat pentru România. Probabil nu le-a plăcut cântecul, scenografia, cântăreaţa… Vrem să fim primii. Foarte frumos! Dar suntem primii în foarte multe alte competiţii! Individual. Olimpiade, concursuri de informatică, robotică, matematică, limbi străine, geografie, chimie, fizică, sport, literatură, arte etc, etc, sunt domenii în care numai în această jumătate de an s-au obţinut numeroase medalii. În afara unor ştiri cărora li s-au acordat like-uri şi inimioare pe reţele sociale, aţi remarcat vreun entuziasm, vrea recunoştinţă? Poate nu am fost eu atentă! Cum nu am văzut mari supărări pentru lipsa de performanţă la nivel colectiv… Aş putea continua. Dar mi se pare clar: nu ştim să câştigăm, dar nu ştim nici să pierdem! Oare de ce?! (Mioara VERGU-IORDACHE)