De azi începe viitorul! Să nu ne temem de AI! Gânduri la început de an universitar

Orice nou început de an universitar generează câte un tip de emoţie specific pentru studenţi, membrii lor de familie sau profesori. Tonurile grave din Gaudeamus sau cele vesele şi pline de încredere din Imnul Universităţii Spiru Haret din 1 octombrie reprezintă pentru mine şi acum, după 30 de ani de activitate didactică, acelaşi moment de melancolie şi responsabilitate. Este semnalul unui nou început de drum.

Da, pentru studenţii şi masteranzii care intră în amfiteatre zilele acestea viitorul chiar începe astăzi. Pe cărămizile educaţiei universitare se va construi cariera lor de mâine. Este adevărat că educaţia nu mai reprezintă strict cunoştinţe, ci în primul rând abilităţi şi competenţe. Iar noi, cadrele didactice avem responsabilitatea să le dăm cele mai bune recomandări şi cele mai importante cunoştinţe utilizabile şi în lumea viitoare în care aceştia le vor pune în practică. Trebuie să fim sinceri şi să le spunem că la performanţa lor viitoare va contribui, pe lângă ce au acumulat în ciclul educaţional, dibăcia de care vor da dovadă în faţa noilor provocări ale societăţii.

Anul acesta proiectarea viitorului celor aflaţi încă în amfiteatre are la bază o întrebare firească: ce schimbări va produce inteligenţa artificială? Care va fi locul şi rostul nostru în societatea şi economia dominată de inteligenţa artificială? Răspunsul se poate baza pe analiza efectelor pe care le-a avut până acum fiecare revoluţie tehnologică sau pe estimările rezonabile ale tendinţelor actuale.

Dintr-o anumită perspectivă, etapa utilizării pe scară mare a inteligenţei artificiale ( AI), care a început deja, este ultima din seria de salturi tehnologice şi de revoluţii tehnico-ştiinţifice parcurse de omenire în decursul timpului. Aceeaşi teamă a existat la mecanizarea agriculturii, la automatizarea proceselor industriale, la introducerea calculatorului în munca de birou şi în viaţa socială. În deceniul 7 al secolului XX, celebrul ziar francez Le Monde vorbea despre mitul maşinii mâncătoare de locuri de muncă. Se spunea că acest mit era mai vechi decât maşina însăşi. Deşi oamenii erau speriaţi la începutul fiecărui salt tehnologic, astăzi putem observa că temerile nu s-au justificat. Ţările dezvoltate, cele care au avut cel mai rapid ritm de asimilare a progreselor ştiinţei şi tehnicii, nu s-au confruntat cu şomaj de masă datorită acestuia. Din contră, au înregistrat un deficit cronic de personal care le-a obligat să importe şi să integreze forţă de muncă din străinătate.

Dacă vrem să descifrăm riguros tendinţele de astăzi ale inteligenţei artificiale putem spune că cele mai mari schimbări vor fi în domenii cu activităţi uniforme şi repetitive. Profesiile cărora li se cere asumarea responsabilităţii personale şi au grad înalt de individualizare vor rămâne mai puţin afectate de inteligenţa artificială. Pentru economişti, de exemplu, funcţiile cheie şi cele de conducere sau mare responsabilitate vor fi ajutate de tehnologie, dar nu pot fi eliminate, cel puţin pentru orizontul de timp previzibil. Apare de aici recomandarea pentru studenţi şi masteranzi: pe baza pregătirii dobândite anii aceştia să fie foarte buni, să fie chiar cei mai buni în activităţile prestate efectiv. Eu sunt convins că vor reuşi! Nu pentru prestigiu, ci pentru <cantitatea de bani> pe care o vor primi.

În final, o urare plăcută studenţilor şi masteranzilor: mulţi bani în carieră!!!

Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ