Conferinţa internaţională „Un-Bordering Disciplinarity”

Despre reconectarea cunoaşterii într-o epocă a fragmentării academice
Cronica unui eveniment

În perioada 21–22 mai 2026, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (D.P.P.D.) şi Departamentul de Limbi Moderne şi Comunicare în Afaceri din cadrul Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, în colaborare cu Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române şi grupul de cercetare PROMISED al Universităţii din Burgos (Spania), au organizat, în format online, conferinţa internaţională de comunicări ştiinţifice intitulată „Un-Bordering Disciplinarity. Trans-/Cross-/Post-Disciplinary Approaches to Knowledge and Inquiry in Humanities, Social Sciences, Engineering, and Computer Science” (ediţia a IX-a).

Evenimentul s-a configurat ca un spaţiu academic de reflecţie asupra transformărilor contemporane ale cunoaşterii, reunind cercetători, cadre didactice, specialişti din domenii diverse şi studenţi interesaţi de noile paradigme trans-, cross- şi post-disciplinare. Conferinţa a propus nu doar o cartografiere a tendinţelor actuale din ştiinţele umaniste, sociale, inginereşti şi informatice, ci şi o regândire critică a modului în care disciplinele comunică între ele într-o lume tot mai hibridizată intelectual şi tehnologic.

Discursul susţinut de conf. univ. dr. Denisa Elena Drăguşin a prefaţat direcţia conceptuală a întregului eveniment. Articulat într-un registru simultan reflexiv, uşor ironic, dar profund academic, acesta a funcţionat ca o pledoarie pentru reconectarea domeniilor cunoaşterii şi pentru depăşirea frontierelor disciplinare rigide care, deşi necesare organizării academice, riscă să transforme cunoaşterea în teritorii izolate. Pornind de la ideea că „realitatea însăşi este interdisciplinară”, intervenţia inaugurală a subliniat faptul că marile probleme contemporane – educaţia, inteligenţa artificială, identitatea umană – nu mai pot fi înţelese prin lentile metodologice unice. În acest sens, conferinţa nu şi-a propus abolirea disciplinelor, ci deschiderea lor către dialog, colaborare şi intersecţii productive.

Sesiunile plenare au ilustrat exemplar această diversitate epistemologică. Conferinţa susţinută de dr. Susana Mata Torres (Universitatea din Burgos, Spania), „Enacting the PROMISED Model: Integrated Didactic Units for Secondary Education”, a explorat modele pedagogice integrate şi mecanisme didactice inovatoare destinate învăţământului secundar, insistând asupra necesităţii unei educaţii capabile să conecteze competenţe, contexte şi practici de învăţare. Dintr-o perspectivă diferită, dar complementară, dr. Carmen Hernández González (Universitatea din Valladolid, Spania), prin prelegerea „La lengua de la literatura dramática judeoespañola del siglo XIX como reflejo de los cambios socioculturales en las comunidades sefardíes de Oriente”, a propus o incursiune filologică şi culturală în literatura dramatică iudeo-spaniolă a secolului al XIX-lea, demonstrând modul în care limbajul devine arhivă a transformărilor identitare şi socioculturale ale comunităţilor sefarde orientale. În aceeaşi direcţie a mobilităţii interdisciplinare s-a înscris şi intervenţia distinsei invitate dr. Maria Goretti Faya Ornia (Universitatea din Valladolid, Spania), „An Introduction to Medical Translation and Its Main Challenges”, care a analizat dificultăţile traducerii medicale contemporane şi raporturile dintre limbaj, terminologie, responsabilitate profesională şi comunicare interculturală. O dimensiune filosofico-tehnologică a fost adusă de conf. univ. dr. Nicolaie Popescu-Bodorin, IEEE Senior Member, prin conferinţa „LLM – The New AI Religion: Imitating vs. Understanding”, în cadrul căreia au fost problematizate critic modelele lingvistice mari, tensiunea dintre imitaţie şi înţelegere, precum şi implicaţiile cognitive şi epistemologice ale inteligenţei artificiale asupra conceptului contemporan de cunoaştere.

Secţiunile de comunicări ştiinţifice au confirmat amploarea tematică şi caracterul profund transversal al conferinţei. Prima secţiune, „Reconfiguring Education: Innovation, Transdisciplinarity, and Pedagogical Futures”, coordonată de conf. univ. dr. Simona Anemari Teodorescu, a reunit intervenţii dedicate reconfigurării pedagogiei contemporane prin prisma transdisciplinarităţii, a tehnologiilor emergente şi a noilor paradigme educaţionale. Comunicările au explorat relaţia dintre educaţie fizică şi motivaţie, dintre autonomie şi performanţă, dintre logică, limbaj şi gândire critică în predarea matematicii, dar şi integrarea inteligenţei artificiale în procesul educaţional. Un accent aparte a fost acordat dimensiunii etice şi relaţionale a educaţiei, în lucrări care au discutat educaţia prin respect şi cooperare, prevenirea violenţei bazate pe gen sau modernizarea strategiilor didactice în context european.

În cadrul secţiunii „Discourse, Didactics, and Digital Transformation in Language Education”, moderată de conf. univ. dr. Daiana-Georgiana Dumbrăvescu, au fost analizate transformările produse de inteligenţa artificială şi de resursele digitale asupra predării limbilor străine şi asupra discursului contemporan. Comunicările au abordat conversaţia generativă a IA, elaborarea materialelor didactice pentru predarea Limbii spaniole ca limbă străină, analiza erorilor morfosintactice, provocările curriculare, integrarea resurselor digitale şi dimensiunile culturale şi frazeologice ale discursului. Secţiunea a demonstrat nu doar mobilitatea actuală a studiilor lingvistice, ci şi transformarea profesorului de limbi străine într-un mediator între tehnologie, cultură şi comunicare.

Secţiunea „Psychological and Philosophical Studies in the New European Context”, coordonată de conf. univ. dr. Bogdan-Vasile Danciu, a propus o reflecţie asupra vulnerabilităţilor şi tensiunilor psihosociale contemporane, dar şi asupra reconfigurării filosofiei în raport cu neuroştiinţele şi inteligenţa artificială. Comunicările au abordat teme precum bullyingul şcolar, autonomia personală, stresul profesional, interacţiunile generaţionale sau mecanismele psihosociale ale performanţei. Totodată, secţiunea a inclus intervenţii dedicate lui Emil Cioran, lui Spinoza, lui Nietzsche şi lui Kant, subliniind continuitatea reflecţiei filosofice într-un context dominat de tehnologizare şi algoritmizare.

Una dintre cele mai dense şi tehnic diversificate secţiuni a fost „Applied CS, AI, Logic, Engineering, Maths, Education, and Defence”, moderată de conf. univ. dr. Nicolaie Popescu-Bodorin. Comunicările au traversat domenii variate – de la securitate cibernetică şi machine learning la infrastructuri computaţionale şi biometrie – configurând o imagine a cercetării contemporane aflate la intersecţia dintre inginerie, informatică şi inteligenţă artificială. Deosebit de relevante au fost intervenţiile privind explicabilitatea IA, atacurile cibernetice asistate de IA, funcţionarea modelelor LLM şi implicaţiile acestora asupra educaţiei, securităţii şi proceselor decizionale.

Secţiunea dedicată Limbii române ca limbă străină, „Romanian as a Foreign Language: Linguistic and Cultural Explorations in the Preparatory Year”, moderată de conf. univ. dr. Irina Dusbsky, a evidenţiat dimensiunea culturală şi identitară a procesului de învăţare a Limbii române. Comunicările au abordat teme morfo-sintactice diverse, dar şi teme culturale precum gastronomia românească, muzeele Bucureştiului, tradiţiile de Crăciun sau reprezentările sportivilor români celebri. Secţiunea a demonstrat că predarea limbii române ca limbă străină depăşeşte dimensiunea strict lingvistică şi devine un proces complex de mediere culturală.

În cadrul secţiunii „Language, Literature, and Pedagogy Across Contemporary Educational Contexts”, moderată de conf. univ. dr. Tamara Ceban, au fost aduse în dialog perspective asupra didacticii limbilor străine, ale receptării discursului pedagogic şi ale relaţiei dintre cultură, tehnologie şi învăţare. Comunicările dedicate gamificării şi transformării metodelor de învăţare prin intermediul inteligenţei artificiale au evidenţiat faptul că educaţia lingvistică actuală presupune nu doar transmitere de conţinut, ci şi construcţie identitară şi competenţă interculturală. În acelaşi cadru tematic, prezentarea consacrată artei rescrierii în opera lui Raymond Queneau a explorat modul în care acelaşi conţinut narativ poate fi reformulat prin registre stilistice, structuri lingvistice şi perspective diferite, accentuând relaţia dintre limbaj, creativitate şi variaţie discursivă şi demonstrând că rescrierea reprezintă un proces de reinventare semantică şi estetică a textului literar.

Secţiunile „Psychosocial Perspectives on Contemporary Education and School Communities”, moderată de conf. univ. dr. Sebastian Cristian Chirimbu, şi „Cross-Disciplinary Perspectives on Human Development and Emerging Technologies”, moderată de conf. univ. dr. Silvia Rucsandra Raşcu-Pistol, au aprofundat relaţia dintre educaţie, dezvoltare umană, tehnologie şi comunitate. Comunicările au analizat burnoutul în mediul educaţional, motivaţia şcolară, impactul activităţilor nonformale asupra comunităţilor şcolare, influenţa reţelelor sociale, competenţele interculturale, implicaţiile etice ale inteligenţei artificiale generative şi utilizarea IA în cercetare şi predarea limbii române ca limbă străină. Aceste intervenţii au subliniat faptul că dezvoltarea umană contemporană nu mai poate fi separată de tehnologie, iar pedagogia actuală presupune negocierea permanentă dintre dimensiunea umană şi cea digitală.

*

Un rol esenţial în arhitectura conferinţei l-au avut atelierele studenţeşti, care au confirmat deschiderea intelectuală şi flexibilitatea conceptuală a noilor generaţii academice. Workshopul „Teaching the Whole Person: Emotion, Cognition, and Critical Thinking”, coordonat de conf. univ. dr. Denisa Elena Drăguşin, a explorat relaţiile dintre educaţia emoţională, cogniţie, gândire critică şi practici teatrale aplicate în pedagogie. Comunicările au analizat beneficiile proiectelor Erasmus, conexiunile dintre pedagogie şi psihologie, precum şi rolul emoţiilor în procesul de învăţare şi dezvoltare socio-emoţională.

Workshopul „Didactic Kaleidoscope: Multi- and Transdisciplinary Dimensions of Primary and Preschool Education”, moderat de conf. univ. dr. Daiana-Georgiana Dumbrăvescu, a evidenţiat caracterul dinamic şi pluri-perspectival al educaţiei preşcolare şi primare. Temele abordate – de la influenţa reţelelor sociale şi utilizarea inteligenţei artificiale în ciclul primar până la dezvoltarea limbajului, abordarea STE(A)M, jocul didactic şi rolul materialelor educaţionale – au demonstrat preocuparea noii generaţii de cercetători pentru metode pedagogice flexibile şi creative.

De asemenea, workshopul „Psychological Research on Emotion, Personality, and Social Functioning”, coordonat de lect. univ. dr. Victoria Stan, a pus în relaţie cercetări privind ataşamentul emoţional, depresia, anxietatea socială, perfecţionismul, autoreglarea emoţională, motivaţia şi echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală. Prin temele investigate, workshopul a reflectat preocuparea crescândă pentru sănătatea psihologică şi pentru înţelegerea relaţiilor dintre identitate, tehnologie şi funcţionare socială.

***

În ansamblu, conferinţa „Un-Bordering Disciplinarity” s-a afirmat nu doar ca un eveniment academic internaţional, ci ca un exerciţiu intelectual de reconectare a cunoaşterii într-un context global caracterizat prin accelerare tehnologică, fragmentare epistemologică, polarizare socială şi nevoia tot mai acută de dialog între domenii. Dincolo de diversitatea tematică impresionantă, conferinţa a demonstrat că viitorul cercetării şi al educaţiei nu aparţine izolării disciplinare, ci colaborării, flexibilităţii conceptuale şi capacităţii de a gândi împreună problemele complexe ale prezentului.

Prin amploarea participării, prin pluralitatea perspectivelor şi prin calitatea intervenţiilor, evenimentul a confirmat necesitatea unor astfel de spaţii academice în care graniţele disciplinare nu sunt abolite, ci transformate în puncte de întâlnire intelectuală.

Conf. univ. dr. Denisa Elena DRĂGUŞIN
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic,
Universitatea Spiru Haret, Bucureşti