Muzeul Judeţean Buzău a reluat în această primăvară săpăturile sistematice la unul dintre cele mai valoroase situri arheologice din judeţ, cetatea dacică de la Târcov (jud. Buzău), aflată pe o culme izolată cunoscută de localnici sub numele „Piatra cu Lilieci”. Considerată un punct strategic de apărare din perioada regelui Decebal, cetatea continuă să ofere indicii preţioase despre organizarea militară şi viaţa cotidiană a dacilor în contextul războaielor cu romanii.
Aflată la aproximativ 7 km nord de comuna Pârscov, pe o înălţime de 735 de metri, cetatea de la Târcov a fost construită în a doua jumătate a secolului I d.Hr. şi, potrivit arheologilor, a avut un rol important în controlul accesului spre Transilvania, pe valea superioară a râului Buzău. Fortificaţia se înscrie în sistemul de apărare al dacilor, activ mai ales în timpul domniei lui Decebal şi a confruntărilor cu Imperiul Roman. „Ca urmare a planului de cercetare, am deschis şi în acest an seria şantierelor arheologice finanţate de Muzeul Judeţean şi parţial de Ministerul Culturii. Instituţia noastră a obţinut fonduri pentru cercetare arheologică direct din fondul ministerial, 37.000 de lei pentru şantierul deschis de la Gruiu Dării-Pietroasele şi o finanţare de 15.000 de lei pentru şantierul arheologic Cârlomăneşti. În prezent, echipa de arheologi a muzeului condusă de Matei Sebastian, şeful Secţiei Arheologie, a reluat săpăturile în şantierul de la Târcov, comuna Pârscov, unde, din 2007, se află în curs de cercetare sistematică o cetate dacică”, a declarat Daniel Costache, directorul Muzeului Judeţean. Lucrările din anii anteriori şi cele reluate recent au vizat cele trei terase ale cetăţii, plus zona de platou, unde s-au identificat urmele unei aşezări fortificate. Primele două terase erau apărate de ziduri cu fundaţie din piatră, cel mai probabil consolidate cu lemn, iar într-o zonă a fost identificat un turn de observaţie sau apărare, construit pe o fundaţie solidă de piatră. Locuinţele descoperite sunt de tipul paiantei, o tehnică specifică dacilor, cu pereţi de lemn tencuiţi cu lut. În unele dintre ele s-au găsit urme de incendiu, sugerând posibile atacuri sau abandonul forţat al cetăţii în timpul războaielor daco-romane. „Pe zona de platou au fost cercetate mai multe locuinţe de suprafaţă construite tipic pentru perioada dacică în sistem paiantă, cu urme de decor. Acea cetate a funcţionat în secolul I d.Hr. şi îşi încetează existenţa în timpul războaielor dacice ale lui Traian, foarte probabil nu cred că riscăm prea mult să spunem că cetatea dacică de la Târcov îşi încheie existenţa în directă legătură cu războaiele din 101-102/105-106. Cetatea ar fi fost locuită de un număr redus de oameni şi care probabil făceau parte din elita războinică a dacilor din zona de curbură a Carpaţilor”, a mai spus Costache. Săpăturile au scos la iveală numeroase fragmente ceramice, inclusiv vase de provizii, de gătit sau de băut, căni, ceşti, străchini şi castroane. Totodată, arheologii au descoperit unelte şi arme din fier, cum ar fi cuţite, cuie, scoabe, vârfuri de lance şi săgeţi, dar şi podoabe din bronz, mărgele din sticlă şi chiar râşniţe din piatră, toate oferind o imagine complexă a vieţii cotidiene din cetatea de la Târcov.
Un alt obiectiv al cercetării este dezvoltarea turismului cultural şi arheologic. „Şantierul poate fi vizitat, avem un proiect ca, începând din această vară, să putem amplasa panouri informative pentru a încuraja turismul cultural, istoric, arheologic şi pentru a încerca să dezvoltăm apariţia unor rute cultural- turistice”, mai spune directorul Muzeului Judeţean. Pe termen lung, instituţia doreşte includerea cetăţii într-o rută cultural-turistică care să conecteze siturile arheologice importante din judeţ şi să ofere publicului acces la comori ascunse ale istoriei naţionale. Cetatea dacică de la Târcov nu este doar o filă de istorie redescoperită, ci un potenţial magnet pentru turismul educativ. (George V. GRIGORE)
Surse: spotmedia.ro; historia.ro; agerpres.ro; sansanews.ro; campusbuzau.ro; muzeubuzau.ro; turismistoric.ro; istorieveche.ro;
Numărul 808
