„Casa Romanţei” din Târgovişte – un muzeu unic în România

„De câte ori pe înserat / În târgul mic te-am aşteptat, / Când tremurând ca n-ai să vii, / Umblam pe străzile pustii?” („Romanţă” de Miron Radu Paraschivescu)

Realizarea la Târgovişte a „Casei Romanţei” – spaţiu muzeal unic în România – de către Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte, sub patronajul Federaţiei Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor pentru UNESCO din Europa şi America de Nord (FEACU), constituie unul dintre remarcabilele argumente cu care promovăm Romanţa ca gen muzical de patrimoniu al culturii naţionale, pentru includerea ei în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. Ideea înfiinţării Casei Romanţei aparţine fondatorului şi preşedintelui Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte, Teodor Vasiliu, doctor în istorie, autor al monografiei „Istoria Crizantemei de aur”, pasionat cercetător al genului şi al fenomenului muzical de la Târgovişte şi deţinător al unei impresionante colecţii personale în domeniul Romanţei şi, implicit, al Festivalului „Crizantema de aur”. Publicul are posibilitatea să intre în lumea fascinantă a Romanţei pe care au slujit-o mari compozitori, interpreţi, actori şi personalităţi remarcabile ale culturii naţionale, precum şi artişti valoroşi ai scenei internaţionale.

Imobilul din Bulevardul Regele Carol I nr. 3, în care a fost realizată şi inaugurată „Casa Romanţei” la data de 18 octombrie 2017, aparţine Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi a fost acordat în comodat Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” cu scopul înfiinţării şi acreditării Casei Romanţei ca Muzeu al Romanţei, având în vedere interesul public major, manifestat şi în cadrul întâlnirilor oficiale cu delegaţii ale reprezentanţilor Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO şi ai FEACU. În luna august 2019, imobilul a fost transmis în administrarea Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte, cu scopul înfiinţării Muzeului „Casa Romanţei”. În această clădire a fost semnat, în anul 1968, actul de naştere a Festivalului Naţional de Romanţe „Crizantema de Aur”, cel mai mare eveniment muzical naţional din România dedicat Romanţei.

Angajamentele publice exprimate de autorităţile locale în anul 2017 cu ocazia ediţiei jubiliare a 50-a a Festivalului Naţional de Romanţe „Crizantema de aur” şi în cadrul întâlnirilor oficiale, inclusiv cele cu Preşedintele de onoare al Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor pentru UNESCO, dl. George Christophides, exprimă întreaga susţinere faţă de acest mare proiect cultural apreciat la superlativ de toate personalităţile naţionale şi internaţionale care au onorat evenimentul de inaugurare a „Casei Romanţei” din Târgovişte.

La „Casa Romanţei” din Târgovişte se organizează periodic, în parteneriat cu numeroase instituţii publice, evenimente cultural-artistice, educative, ştiinţifice menite să înnobileze statutul cultural şi istoric al municipiului Târgovişte şi al judeţului Dâmboviţa şi să contribuie la identificarea de noi oportunităţi pentru promovarea în ţară şi în străinătate a patrimoniului cultural din această zonă a României. Prin acest proiect de larg interes public, Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte şi-a propus să promoveze Romanţa pe plan naţional şi internaţional. Considerăm că este şi de datoria noastră să onorăm această moştenire excepţională pe care o au municipiul Târgovişte şi judeţul Dâmboviţa ca organizatori ai Festivalului Naţional „Crizantema de aur” şi ca urmare a slujirii neîntrerupte la Târgovişte, timp de 50 de ani, a Romanţei – ca gen muzical de patrimoniu al culturii naţionale. Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte asigură direcţia artistică a Festivalului Naţional de Romanţe „Crizantema de aur”, începând din anul 2016, şi organizează evenimentele asociate Festivalului, pe plan naţional şi internaţional.

Organizarea muzeală a „Casei Romanţei”: „Sala vocilor de aur”, dedicată corifeilor romanţei şi marilor voci ale scenei româneşti şi internaţionale care au slujit Romanţa şi Festivalul Naţional „Crizantema de aur”, prin activitatea lor concertistică şi discografică. Vizitatorii pot admira încă de la intrare panourile cu fotografii ale vedetelor muzicii populare, muzicii clasice şi muzicii uşoare din România, alături de cele al interpreţilor din străinătate care au fost prezenţi în recital la Festivalul Naţional „Crizantema de aur”. Vitrinele sunt dedicate partiturilor vechi, documentelor inedite, fotografiilor din festival, discurilor vechi şi noi de romanţe, precum şi altor materiale din colecţii particulare. Urmează „Sala compozitorilor”, ce cuprinde documente inedite, fotografii şi partituri vechi care reprezintă o mărturie istorică elocventă a preocupării pentru creaţia de romanţe pe care au avut-o generaţii de mari compozitori români, peste 250, mari dirijori şi muzicologi care au contribuit semnificativ la evoluţia acestui gen muzical, la înnobilarea lui muzicală şi poetică, precum şi la slujirea lui timp de 50 de ani pe scena Festivalului Naţional de Romanţe „Crizantema de aur”. Tot în această sală, vizitatorii pot admira numeroase partituri manuscris de romanţă, prezentate în concursurile de Creaţie ale Festivalului „Crizantema de aur”, caiete cu versuri de romanţe din perioada interbelică, culegeri de romanţe editate în ultimii 50 de ani la Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, precum şi culegeri muzicale editate de compozitori români. Alte lucrări foarte valoroase sunt: monografia „Istoria Crizantemei de aur”, culegerea muzicală „100 de romanţe lansate la Crizantema de aur”, realizate de Teodor Vasiliu şi, respectiv, de Alina Mavrodin Vasiliu – director artistic al Festivalului Naţional de Romanţe „Crizantema de aur”. Tot „Sala compozitorilor” găzduieşte şi o foarte veche partitură olografă de romanţă a celebrului compozitor Ciprian Porumbescu, facsimil după partitura originală aflată în arhiva Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, precum şi planşa intitulată „Romanţa imnului naţional”, care cuprinde partiturile, versurile şi alte documente istorice care probează faptul că romanţa compusă în anul 1836 de Anton Pann, „Din sânul maicei mele”, pe versurile poetului Grigore Alexandrescu, târgoviştean la origini, se află în geneza Imnului de stat al României, „Deşteaptă-te, române!”, ale cărui versuri au fost semnate de Andrei Mureşanu. „Sala Trofeelor” şi „Sala actorilor şi prezentatorilor” cuprind fotografiile câştigătorilor Trofeului „Crizantema de aur” şi pe cele ale Premiului I al festivalului, începând cu anul 1968, precum şi fotografii ale celor peste 70 de mari actori şi prezentatori de televiziune care au prezentat şi au susţinut recitaluri la „Crizantema de aur”. De asemenea, aici se mai găsesc fotografii inedite din concerte, discuri, materiale documentare din colecţiile lor particulare, premii, trofee şi distincţii din istoria festivalului, toate programele de sală din cele 50 de ediţii, afişe, precum şi multe documente inedite aparţinând realizatorilor de televiziune, de radio şi jurnaliştilor din presa scrisă care au contribuit la difuzarea şi promovarea Romanţei şi a Festivalului Naţional „Crizantema de aur”. Vizitatorii mai pot admira instrumente muzicale vechi, ţinute vestimentare de concert şi alte articole personale donate de compozitori, dirijori şi interpreţi de romanţe şi de urmaşi ai acestora. Sala studio „Crizantema de aur” este destinată organizării evenimentelor culturale în cadrul programului „Casa Romanţei – ambasadă a culturii la Târgovişte” şi are în dotare pianul de concert al Festivalului „Crizantema de aur”, care a supravieţuit miraculos incendiului care a distrus, în anul 1986, sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor din Târgovişte, în care se organiza anual festivalul. Oaspeţii pot viziona înregistrări video din Festivalul Naţional „Crizantema de aur”, intrând astfel în fascinanta lume a patrimoniului cultural imaterial românesc în care Romanţa a dăruit României Imnul de Stat şi uneşte, de peste 250 de ani, marile spirite ale naţiunii române în concertul sublim al umanităţii, dedicat păstrării identităţii culturale şi salvgardării valorilor de patrimoniu cultural material şi imaterial. Imobilul mai conţine şi alte săli speciale pentru audiţii muzicale, repetiţii pentru evenimente, protocol, spaţii expoziţionale, precum şi un birou pentru cercetarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului romanţei.

…Amintindu-mi de bunicul meu, care cânta romanţe cu patos pentru iubita sa (bunica, supranumită şi „Coconiţa”) spre a o convinge de iubirea pe care i-o poartă, am undeva într-un colţ de inimioară o emoţie care se activează când aud aceste romanţe… Un Muzeu al Romanţei cred că era ce trebuia spre a nu se pierde acest gen musical atât de special. (George V. GRIGORE)

Surse: targovistecity.ro; findglocal.com; municipiultargoviste.ro; booktes.com; independentaromana.ro; cnr-unesco.ro; cetatearomanyei.ro