„Zona cu şmen” din România sau cum urcă maşina la deal fără motor

Când ascultăm buletinul meteo pentru România poate ne mai mirăm de faptul că cele mai joase temperaturi sunt anunţate a fi la Joseni, în mijlocul ţării şi nu în nordul îndepărtat. De ce oare? Tot astfel sunt zone considerate a oferi „iluzii optice”, unde maşina urcă fără motor la deal. Una dintre cele mai impresionante „iluzii optice” de acest fel de pe teritoriul românesc se află pe DJ 109F, la coborârea în Depresiunea Maramureş dinspre Cavnic, înainte de intrarea în comuna Budeşti, la coordonatele 47˚42’12’’ lat. N şi 23˚55’05’’ long. E. Acolo, nu mult după „Hanul lui Cobâlă”, la km 68, în zona cunoscută sub numele de „Curba Pripor”, după ce se trece podul peste Pârâul Râuşor, pe o lungime de 1100 m, se înşiruie trei segmente de drum, unde, aparent, gravitaţia nu funcţionează, astfel că maşinile „urcă” panta cu motorul oprit, la fel ca mingile sau sticlele de apă cu care puteţi încerca. În realitate, acolo apare o iluzie optică, drumul coborând continuu, însă cele trei sectoare, pe care obiectele par să urce panta, sunt de fapt îndulciri ale acesteia, în tendinţa generală de coborâre spre Budeşti (nord). Sectoarele respective, cu lungimi între 60 şi 150 m, au desfăşurare altimetrică de 0,5-1,5 m maximum, capătul mai înalt fiind întotdeauna cel dinspre Cavnic (sud). Aşadar, mişcarea reală a obiectelor este una firească, gravitaţională, percepută eronat ca antigravitaţională, din cauza unei iluzii. Iluzia optică apare ca rezultat a doi factori: schimbările de pantă amintite, respectiv, elementele false de orizontalitate: planul alăturat, mai înclinat decât drumul, fiind perceput ca fiind orizontal, duce la falsa concluzie că drumul se înclină în sens contrar, rămânând tot mai suspendat faţă de câmpul învecinat, dând senzaţia că pare a urca spre Budeşti. Se mai zice că iluzia optică de la Budeşti ar fi dublată de o uşoară anomalie gravitaţională, de doar câţiva mGal/m (insuficientă ca să poată provoca fenomene fizice, dar care are darul de a amplifica şi aureola starea de fapte), întinsă de fapt pe o suprafaţă mult mai largă decât fenomenul optic, adică pe cca 4 kmp din acel sector montan. Acestor elemente verificabile, gura lumii le-a adăugat elemente suplimentare (legende) de spectaculozitate şi mister: începând de la un presupus accident rutier colectiv cu un autocar plin cu copii şi până la luminiţe mişcătoare pe bolta cerească, de tip OZN, ori existenţa unor pâlcuri de vegetaţie aparent ciudată, din imediata apropiere a locului respectiv.

Fenomenul a fost semnalat de geograful Teofil Ivanciuc, membru la Comitetul de organizare UNESCO pentru monumentele istorice din Maramureş. Dar iluzia de la Budeşti nu este unică în spaţiul românesc, acesteia adăugându-i-se fenomene asemănătoare înregistrate în judeţele Bacău, Bihor, Buzău, Iaşi, Tulcea, Vâlcea ş.a. Există mai multe locuri din ţară şi din străinătate în care există un astfel de fenomen. Voi enumera câteva dintre aceste locuri: Vârciorog (jud.Bihor), Dealul Bucium (jud.Iaşi), Pasul Tihuţa şi Zona Babadag. Asta e la noi. În străinătate există zone de pe glob în care panta nu e ceea ce pare şi maşina urcă singură la deal. Totuşi, din punctul de vedere al amplorii fenomenului (succesiunea de trei sectoare de drum cumulând lungimi de sute de metri) şi al spectaculozităţii locului, dublat de rara sa frumuseţe, iluzia optică din Curba Pripor de lângă Budeşti este, probabil, cea mai specială din ţara noastră. Dacă vă dă ghes curiozitatea, puteţi verifica pe propria piele această iluzie, la fel cu faptul că cele mai joase temperaturi meteo din România nu sunt în nord, în Maramureş, spre Polul îndepărtat, ci în centrul ţării noastre.

Asemenea fenomene care ne bucură şi ne fac să călătorim să ne cunoaştem ţara. (George V. GRIGORE)

Surse: stoicamihai.ro; dtr.ro; visitmaramures.ro; graiul.ro; stiritransilvania24.ro; citymaps.ro