Zilele Bibliotecii Universităţii Spiru Haret

În perioada octombrie – noiembrie a fiecărui an universitar, timp de trei zile, se organizează Zilele Bibliotecii Universităţii „Spiru Haret”, manifestare care vine în sprijinul studenţilor, mai ales al celor din primul an de studiu, precum şi masteranzilor şi cadrelor didactice. Prin această acţiune, studenţii primesc informaţii referitoare la utilizarea bazelor de date ştiinţifice naţionale şi internaţionale, precum şi informaţii legate de activitatea şi serviciile puse la dispoziţia celor interesaţi de Departamentul Bibliotecă. Anul acesta, Zilele Bibliotecii Universităţii „Spiru Haret” se vor desfăşura
în perioada 20 – 22 noiembrie, având ca temă principală:

Dezvoltarea competenţelor educaţionale prin îmbunătăţirea continuă a bibliotecii digitale în vederea pregătirii absolvenţilor pentru noile profesii ale viitorului

Într-o lume caracterizată de schimbări rapide şi progrese tehnologice continue, este imperativ ca instituţiile de învăţământ să se adapteze şi să ofere elevilor şi studenţilor oportunităţi de învăţare care să răspundă cerinţelor pieţei muncii aflată în continuă transformare.

Ţara noastră, asemenea ţărilor europene, trebuie să revizuiască şi să elaboreze permanent noi politici şi măsuri strategice pentru a răspunde noilor cerinţe legate de o educaţie digitală de calitate. Prin urmare, transformarea digitală a României, în consonanţă cu cea europeană, este accelerată de progresul rapid al noilor tehnologii, cum ar fi inteligenţa artificială, robotica, tehnologiile de tip cloud computing şi blockchain etc.

Tehnologiile digitale au revoluţionat societatea noastră, iar copiii cresc şi trăiesc în prezent într-o lume în care acestea sunt omniprezente. Cea de-a patra ,,revoluţie industrială”, termen propus de specialiştii în domeniu pentru a descrie răspândirea tehnologiilor digitale, influenţează toate aspectele vieţii, de la sănătate la comerţ, de la interacţiunile sociale la modul în care oamenii muncesc. Sistemele de educaţie nu sunt mai puţin afectate, nu doar pentru că tehnologia poate avea impact asupra modului în care se desfăşoară educaţia, ci şi datorită faptului că educaţia are un rol important în pregătirea tinerilor pentru o lume bazată pe tehnologie. De asemenea, după cum arată de mai mult timp studiile cu privire la educaţie, chiar dacă cresc într-o eră digitală, copiii nu devin „nativi digitali”. Cercetările din ultimii ani arată, de fapt, că utilizarea tehnologiei este limitată în mare măsură la activităţi non-şcolare, specifice timpului liber, în timp ce folosirea tehnologiei în scop educaţional în şcoală rămâne încă insuficientă.

Provocările şi beneficiile potenţiale ale educaţiei digitale în şcoală sunt multiple. Din perspectiva pieţei muncii, încă există un gol care trebuie să fie acoperit, deoarece un număr tot mai mare de locuri de muncă necesită un nivel ridicat de cunoaştere a utilizării tehnologiilor şi tot mai multe profesii noi se bazează pe abilităţi digitale specializate. Din punct de vedere social, provocarea ţine de incluziune: decalajul digital dintre cei fără abilităţi digitale sau doar cu abilităţi digitale de bază şi ceilalţi cu un nivel ridicat de abilităţi ar putea accentua diferenţele existente în societate şi ar putea duce la excluderea unei părţi a populaţiei. Din punct de vedere educaţional, provocarea este nu numai să se asigure că tinerii îşi dezvoltă competenţele digitale necesare, ci şi că se valorifică utilizarea în scop pedagogic a tehnologiei.

De aceea, este extrem de important ca toate sistemele de educaţie publice şi private să adopte şi să pună în aplicare strategii pentru dezvoltarea competenţelor educaţionale în era digitală.

Digitalizarea este un proces ireversibil, cu o dimensiune imensă din perspectiva facilitării accesului la cunoaştere. Prin urmare, un număr tot mai mare de biblioteci universitare au început să conştientizeze caracterul profund şi fără întoarcere al acestei transformări care este în vizibilă creştere. Pentru bibliotecile universitare, digitalizarea este o urgenţă. Volumul imens de informaţie trebuie în aşa fel sistematizat încât să îşi dovedească utilitatea în raport cu cerinţele societăţii.

Încă din 2018, în „Manifestul pentru biblioteci digitale”, UNESCO şi IFLA – Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Bibliotecilor subliniau că „misiunea bibliotecii digitale este de a oferi acces direct la resursele informaţionale […] în mod structural şi cu autoritate, pentru a lega astfel tehnologia informaţiei, educaţia şi cultura de serviciile moderne de bibliotecă”.

Trebuie să admitem că la începutul anilor de studii, pentru destui studenţi, bibliotecile universitare nu sunt privite ca parteneri la drumul pe care pornesc. Puţini sunt aceia care dimensionează corect potenţialul acestora în sprijinul obţinerii specializărilor pe care tocmai le-au început. Sub imperiul urgenţei sau volumului mare de cerinţe, opţiunea multor studenţi este de a se orienta spre medii virtuale pe care să le acceseze cât mai facil.

Cu accesul la internet şi dezvoltarea tehnologică rapidă, aceste resurse au revoluţionat modul în care tinerii învaţă, se informează şi se dezvoltă în domeniul educaţiei.

Dar nu putem vorbi de informaţie şi conţinut digital, în sensul propriu a ceea ce înseamnă în mod concret biblioteca digitală, fără a vorbi mai înainte de competenţe digitale şi modernizarea tehnologică a bibliotecilor.

Aşa cum declara anul acesta ministrul Sebastian Burduja, în cadrul conferinţei de lansare a proiectului „Competenţe digitale de bază pentru cetăţenii români”, „nu putem oferi servicii digitale dacă nu avem competenţe digitale, iar dintr-un calcul simplu – dacă suntem astăzi, în DESI şi pe datele EUROSTAT, cu alfabetizare digitală la un sfert din populaţie, la 25%, în 2030 trebuie să ajungem la 80%. Aceasta este ţinta decadei digitale trasate de Comisia Europeană….”. În acest sens, ,,bibliotecile din ţară vor fi modernizate, echipate şi vor atrage din nou un public interesat de carte şi de zona de digitalizare”, preciza acelaşi ministru.

Astfel, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în calitate de coordonator de reforme şi investiţii, a anunţat vineri, 29 septembrie 2023, relansarea secţiunii ,,Scheme de finanţare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competenţelor digitale” din cadrul componentei C7 „Transformarea digitală” din PNRR.

Urmărind îndeaproape evoluţia societăţii, Universitatea ,,Spiru Haret” îşi consolidează permanent eforturile şi acţiunile ca studenţii şi masteranzii săi să găsească în continuare valoare în programele educaţionale oferite de universitate. În acest sens, prin proiectul ,,USH Digital”finanţat de Uniunea Europeană NextGenerationEu, „universitatea vizează ,,măsuri integrate pentru digitalizarea USH în scop didactic şi de cercetare, menite să îmbunătăţească infrastructura digitală şi să dezvolte competenţele digitale ale studenţilor şi ale personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare universitar” prin achiziţionarea şi dotarea cu ,,noi instrumente şi echipamente, pentru extinderea ariei de activitate sau deschiderea de noi direcţii de cercetare, pentru introducerea metodelor inovative digitale de predare-învăţare şi de realizare a pregătirii practice, consolidând un număr de 24 de departamente/centre/ laboratoare/ biblioteci digitale/ platforme existente în cadrul universităţii”.

Tot în acest sens, prin evenimentul ,,Zilele Bibliotecii Universităţii „Spiru Haret”, instituţia noastră, prin bibliotecile sale, aduce în atenţia studenţilor, personalului didactic şi de cercetare universitar, rolul, funcţiile şi misiunea bibliotecii universitare în noua realitate tehnologică.

Putem afirma, că biblioteca tradiţională se va transforma treptat, dar sigur, în biblioteca digitală, având în vedere că tehnologia a devenit o componentă esenţială în educaţia tinerilor în era modernă. Printre cele câteva aspecte cheie care subliniază importanţa bibliotecilor digitale şi a tehnologiei în educaţia tinerilor se numără:

• Acces la informaţie globală: prin intermediul bibliotecii digitale şi a internetului, studenţii au acces la o cantitate uriaşă de informaţii din întreaga lume. Pot căuta şi accesa resurse din diferite surse, cărţi, articole ştiinţifice, documentare, site-uri educaţionale etc. Acest acces global la informaţie deschide noi orizonturi pentru învăţare şi cercetare.

• Flexibilitate: Tehnologia permite tinerilor să înveţe în propriul ritm şi în funcţie de propriul program. Cu materialele disponibile online şi aplicaţiile educaţionale, aceştia pot învăţa de oriunde, oricând, ceea ce face educaţia mai accesibilă şi mai flexibilă.

• Învăţare interactivă: Tehnologia oferă oportunităţi pentru învăţarea interactivă şi angajantă. Aplicaţiile educaţionale şi resursele multimedia permit tinerilor să înveţe prin intermediul experienţelor practice şi a simulărilor, ceea ce face procesul de învăţare mai atractiv.

• Colaborare şi comunicare: Bibliotecile digitale şi tehnologia facilitează colaborarea şi comunicarea între studenţi/masteranzi şi cadrele didactice. Aceştia pot lucra împreună la proiecte online, pot comunica prin platforme de chat sau videoconferinţă şi pot partaja resurse pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele şi a-şi dezvolta abilităţile de colaborare.

• Personalizarea învăţării: Tehnologia permite personalizarea învăţării pentru fiecare student. Prin intermediul platformelor de învăţare adaptativă şi a analizelor informaţiilor digitale, cadrele didactice pot identifica nevoile individuale ale studenţilor şi pot furniza materiale şi exerciţii adecvate nivelului lor de cunoştinţe şi ritmului de învăţare.

• Promovarea gândirii critice: Accesul la informaţie nu înseamnă automat învăţarea adecvată. Tinerii trebuie să dezvolte abilităţi de gândire critică pentru a evalua şi a interpreta corect informaţiile pe care le găsesc online. Educaţia în mediul online prin intermediul bibliotecii digitale poate ajuta la dezvoltarea acestor abilităţi esenţiale.

• Durabilitatea şi economisirea de resurse: Bibliotecile digitale şi materialele online contribuie la reducerea consumului de hârtie şi la economisirea altor resurse naturale. Aceasta poate contribui la promovarea unui mediu mai durabil şi la conştientizarea tinerilor cu privire la importanţa protejării mediului înconjurător.

Ţinând cont de explozia informativă digitală, resurse financiare importante ale universităţii au fost direcţionate şi către biblioteci pentru achiziţionarea de instrumente şi echipamente tehnice moderne, table şi imprimante digitale, tablete şi calculatoare de ultimă generaţie, necesare pentru a furniza materiale şi servicii digitale de calitate, dar şi extrem de utile în dezvoltarea competenţelor educaţionale şi digitale ale tuturor utilizatorilor.

Pe lângă acestea, Biblioteca Universitară ,,Spiru Haret” îşi extinde propria colecţie digitală şi îşi asumă un rol activ în acest proces prin colaborarea cu instituţii care produc şi stochează conţinut digital.

An de an, pe site-ul său, Biblioteca ,,Spiru Haret” actualizează oferta bazelor de date ştiinţifice internaţionale electronice, la care bibliotecile universităţii sunt abonate, oferind utilizatorilor posibilitatea de a accesa online o gamă variată de reviste electronice, articole din diverse publicaţii periodice, capitole din cărţi şi alte resurse din domeniile de interes.

Astfel, printre bazele de date ştiinţifice internaţionale electronice care pun la dispoziţia utilizatorilor informaţii şi documente ce răspund exigenţelor acestora, enumerăm:

• Jstor;

• Baze de date Anelis – Plus Spiru Haret

• CLARIVATE ANALYTICS;

• SCOPUS

• ProQuest;

• EBSCO ACADEMIC SEARCH COMPLETE;

• VETMED RESOURCE.

Absenţa unei culturi solide şi lipsa accesului la educaţie prezintă riscul unui eşec naţional. Promovarea educaţiei şi a culturii în ansamblu, dar şi a celor specifice, este o responsabilitate care trebuie împărţită între toate instituţiile care administrează şi gestionează cunoştinţele.

În acest context, Biblioteca ,,Spiru Haret” îşi asumă un rol strategic în domeniul educaţional şi cultural, punând la dispoziţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu doar infrastructura fizică, ci şi cea ştiinţifică. Aceasta are ca scop facilitarea altor instituţii sau factori privaţi pentru a genera în acelaşi mod produse intelectuale de valoare pentru cultura şi educaţia românească şi chiar europeană.

În concluzie, bibliotecile digitale şi modernizarea tehnologică din cadrul Universităţii ,,Spiru Haret” susţin noul modul în care tinerii învaţă şi se dezvoltă în cadrul sistemului educaţional şi oferă acces la informaţii globale, flexibilitate în învăţare, oportunităţi de colaborare şi personalizare, precum şi facilitarea dezvoltării abilităţilor esenţiale pentru viaţă. Astfel, bibliotecile digitale devin instrumente esenţiale în pregătirea tinerilor pentru noile profesii ale viitorului într-o eră digitală. (Elena Beatrice CONSTANTINESCU, Şef birou Departament Biblioteci)