ZILELE BIBLIOTECII UNIVERSITĂȚII SPIRU HARET

Biblioteca modernă: abordare conceptuală în noua realitate socială – bibliotecă tradiţională – bibliotecă hybrid – bibliotecă electronică – bibliotecă digitală – bibliotecă virtuală

Dacă an de an, pe toată durata evenimentului ,,Zilele Bibliotecii Universității Spiru Haret”, biblioteca devenea spațiul unde cititorii/utilizatorii puteau lua parte la o suită întreagă de activități culturale, precum lansări de carte, dezbateri, expoziții, sesiuni de lecturi publice, întâlniri cu diverși autori etc., menite să aducă în atenția publicului importanța bibliotecilor și implicarea lor în promovarea culturii de calitate și a educației prin cultură, noua realitate socială, în contextul pandemic declanșat în urmă cu doi ani, transferă și această acțiune, ca multe altele, în mediul online.

Biblioteca universitară – incursiune în noua realitate socială
Pandemia COVID-19, calificată ca unul dintre cele mai perturbatoare evenimente globale din istoria recentă, care a zguduit din temelii întreaga lume, a adus izolarea fizică și socială, interacțiunea umană fiind grav afectată în toate domeniile de activitate,  bibliotecile  nefăcând excepție. Multe dintre acestea au fost obligate să se închidă temporar ori să își reducă serviciile la minimum, pentru a contribui la eforturile de limitare a răspândirii bolii. A fost necesară luarea unor hotărâri dificile în privința modului în care se furnizează accesul la informație, fără a compromite siguranța utilizatorilor bibliotecilor și a personalului acestora.

Federația Internațională a Asociațiilor Bibliotecilor (IFLA) a publicat un studiu privind impactul pandemiei pe termen scurt, mediu și lung. Din cauza provocărilor pandemiei, este din ce în ce mai important ca bibliotecile să pună în aplicare posibilitățile oferite de resursele tehnice și online moderne, cu scopul de a-și păstra relațiile reale menținute cu utilizatorii și rolul care le revine în comunitatate. Potrivit IFLA, ,,bibliotecile se confruntă cu faptul că deocamdată se află doar la începutul perioadei de tranziție către serviciile digitale și mai au un drum lung de parcurs pentru a reuși să formeze un ecosistem digital cu diferiții actori ai lumii cărților.”

În confruntarea cu această situație, bibliotecile din mediul universitar s-au mobilizat. Tot astfel, prin evenimentul ,,Zilele Bibliotecii Universității Spiru Haret”, instituția noastră, prin bibliotecile sale, încearcă să-și consolideze eforturile și acțiunile ca utilizatorul-student sau cercetătorul să găsească în continuare valoare în bibliotecă şi să o considere resursa informaţională principală şi sigură pentru studiu şi cercetare. Pornind de la tema de dezbatere, Biblioteca modernă: abordare conceptuală în noua realitate socială – bibliotecă tradiţională – bibliotecă hybrid – bibliotecă electronică – bibliotecă digitală – bibliotecă virtuală, principalele subiecte abordate vor fi:

• Biblioteca universitară – incursiune în noua realitate socială
• Rolul şi funcţiile bibliotecii universitare
• Misiunea bibliotecii în universitate
• Dimensiunea informaţională şi tehnologică, educativă, culturală, socială a bibliotecii
• Informatizarea bibliotecilor
• Relaţia bilaterală utilizator – bibliotecă
• Prezentul şi viitorul bibliotecii universitare.

Aceste subiecte de analiză încearcă să sublinieze rolul, funcţiile și misiunea bibliotecii universitare în noua realitate socială.

Putem spune că serviciile bibliotecare s-au modificat esențial, deoarece s-a modificat modalitatea cererii, precum și serviciile privind informațiile. Servirea anumitor publicații s-a realizat în variantă scanată, referințele bibliografice au fost mutate în spațiul virtual, devenind accesibile oricui. Conform convingerii general acceptate, executarea sarcinilor de lucru a fost poate mai intensă în timpul pandemiei, deoarece, pe lângă pregătirea pentru noile condiții, a fost necesară adaptarea serviciilor tradiționale utilizate în bibliotecă la mediul online. Astfel, bibliotecile universitare au continuat să asigure accesul la bazele de date științifice, respectiv, au demarat o amplă activitate de digitalizare. 

În prezent, utilizatorii Bibliotecii Universității Spiru Haret beneficiază de următoarele servicii gratuite:

• consultarea cataloagelor alfabetice şi sistematice tradiţionale, funcționând astfel biblioteca de tip hibrid – îmibarea sistemului tradiționalul cu cel informatic digital;
• consultarea catalogului online al bibliotecii – OPAC (Open Public Acces Catalogue);
• consultarea publicaţilor în sala de lectură, cu acces direct şi acces indirect (publicaţiile aflate în depozit), cu respectarea noilor reguli de distanțare socială impuse de măsurile de protecție pandemice;
• servicii de informare bibliografică şi documentară;
• servicii de informare şi regăsire a informaţiei în sistem electronic;
• ghiduri de prezentare şi/sau de utilizare a bazelor de date ştiinţifice.

Mai mult ca oricând, azi ne confruntăm cu accesul global la nenumărate resurse, fapt care pune în pericol bibliotecile şi serviciile de informare, dacă acestea nu se adaptează rapid acestui nou mediu informaţional şi dacă personalul acestora nu se adaptează din punct de vedere al competenţelor.

Prezentul şi viitorul bibliotecii universitare Spiru Haret

Literatura de specialitate în domeniu pune în evidenţă faptul că lumea informaţiei este una în continuă schimbare şi în continua expansiune. Funcţiile bibliotecilor tradiţionale trebuie să ţină cont de schimbări şi să aibă în vedere necesităţile comunităţii pe care o servesc, dar şi revoluţia tehnologică continuă.

Era digitală transformă priorităţile către abilităţile legate de găsirea informaţiilor, conținutului şi resurselor relevante din mediul digital, în mod rapid, facil şi ieftin, iar conţinutul digital este mai atractiv pentru utilizatori datorită disponibilităţii oricând şi de oriunde a informaţiilor.

Viitorul bibliotecii, aşa cum o ştim noi, va fi condiţionat de cele trei mari provocări ale momentului:

• acces deschis la informaţii;
• drepturile de proprietate intelectuală;
• interoperabilitate.

Informaţia digitală cunoaşte în ultima perioadă o creştere exponenţială, iar această expansiune a condus la schimbarea rolului informaţiei şi a necesităţilor de informare a utilizatorilor, la creşterea competiţiei în oferirea informaţiei digitale, la dezvoltarea cooperării dintre instituţiile care furnizează conţinut digital, la o mai mare concentrare asupra valorii informaţiei şi la necesitatea creării unor noi servicii sau îmbunătăţirea celor existente.

Impactul asupra bibliotecilor este imens, acestea fiind afectate direct de aceste schimbări în mediul informaţional, în abordarea acestuia de către utilizatori, de continuă dezvoltare tehnologică, dar şi de contextul socio-politic.

Deşi există deja un boom informaţional, resursele financiare ale bibliotecilor nu sunt nelimitate pentru a achiziţiona resurse digitale şi a oferi servicii. Cu toate acestea, biblioteca universitară Spiru Haret îşi dezvoltă fondul digital propriu şi joacă un rol activ în acest sens, coopererând cu instituţii care au, creează şi stochează conţinut digital, iar site-ul Bibliotecii Spiru Haret cuprinde baze de date științifice internaționale electronice, la care sunt abonate bibliotecile universității și care oferă utilizatorilor accesul online la diverse reviste electronice, articole din diferite periodice, capitole de cărţi și alte informații din domeniile de interes.

Printre bazele de date științifice internaționale electronice care pun la dispoziţia utilizatorilor informaţii şi documente ce răspund exigenţelor acestora, enumerăm:

• Jstor
• Baze de date Anelis – Plus Spiru Haret
• CLARIVATE ANALYTICS
• SCOPUS
• ProQuest
• EBSCO ACADEMIC SEARCH COMPLETE
• VETMED RESOURCE.

De asemenea, Biblioteca Universității Spiru Haret oferă acces electronic la cursurile online și manualele universitare editate de către Editura  Fundaţiei România de Mâine.

Azi, bibliotecile universitare se confruntă cu provocări din mai multe direcţii. Dacă în trecut biblioteca punea la dispoziţie utilizatorilor informaţii pe suport tradiţional, odată cu revoluţia digitală, bibliotecile ajung la utilizatorii lor prin mediul virtual, prin intermediul internetului, al calculatoarelor, al telefoanelor mobile şi al reţelelor de socializare.

Noua realitate schimbă aşteptările şi cerinţele utilizatorilor şi mentalitatea societăţii în general, iar furnizorii de conţinut digital trebuie să se orienteze către:

• designul centrat pe utilizator – mediul digital trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor utilizatorilor;
• comportamentul utilizatorului care caută informaţii: necesitate, informare, acces – cei care creează şi dezvoltă spaţiile digitale uneori scapă din vedere faptul că utilizatorii au nevoie să regăsească informaţia efectiv şi eficient, satisfacţia fiind un factor extrem de important;
• accesibilitatea conţinutului digital, de oriunde şi oricând.

Literatura de specialitate și rapoartele Federației Internaționale a Asociațiilor Bibliotecilor (IFLA) identifică principalele tendințe din noul mediu informaţional:

• noile tehnologii vor creşte şi totodată limita numărul persoanelor care au acces la informaţie; o problemă principală este gestionarea drepturilor de autor, ceea ce plasează bibliotecile în economia informaţiei;
• educaţia online va transforma şi afecta învăţământul tradiţional – educaţia va fi globală şi mobilă, iar calculatorul sau mobilul vor deveni noii translatori sau interpreţi;
• graniţele privind protecţia datelor în general şi a celor cu caracter privat vor fi redefinite;
• societăţile hiper-conectate vor avea în vedere noile grupuri de utilizatori;
• economia globală informaţională va fi transformată de către noile tehnologii – bibliotecile pot asista utilizatorii oferind servicii care să menţină totodată limba şi integritatea culturală. Noile tehnologii au influenţat fluxul tradiţional al informaţiei (autor – editură – persoana care deţine drepturile de autor – distribuitor – vânzător – bibliotecă – cititor/utilizator) şi pun în discuţie vechile modele de business şi cadrele de reglementare facilitând competiţia şi noile modele de acces la informație.

O altă abordare, care capătă din ce în ce mai mult teren este aceea a depăşirii graniţelor unei simple conexiuni prin internet şi adăugarea de plus de valoare prin utilizarea Internet of Things.

Concluzionând, Universitatea Spiru Haret, și prin bibliotecile sale, rămâne aceeași instituție serios angajată în viața intelectuală și culturală, cu preocuparea constantă de a fi aproape de toți cei implicați în sistemul educațional, studenți, masteranzi, cadre didactice și de a răspunde solicitărilor acestora, îndreptându-se azi spre ,,smart society”, ,,smart solutions”, ,,smart education”, toate acestea având la bază accesul la informaţie. (Elena Beatrice CONSTANTINESCU, şef Departament Biblioteci)