ZILELE BIBLIOTECII UNIVERSITARE – 17-19 noiembrie 2020

Tema principală a Zilelor Bibliotecii Universitare 2020 – Prezentări baze de date ştiinţifice internaţionale. În cadrul evenimentului vor fi abordate şi subiecte despre: • Orientarea activităţii Bibliotecii Universitare către cerinţa de informare şi documentare a cititorilor • Paradigma bibliotecii în noua realitate / normalitate sau biblioteca la viitorul prezent • Biblioteca în era internetului.
În data de 19 noiembrie, ora 11.30, va avea loc Sesiunea de instruire online Enformation – prezentată de trainer Rareş Vasilică, privind accesul la bazele de date ştiinţifice Clarivate Analytics, Web of Science, Scopus, ProQuest Central, CABi VetMed.
Participanţii vor primi un link de accesare a platformei de training cu câteva ore înainte de eveniment. Platforma se numeşte HyperTalk.
https://www.e-nformation.ro/events/sesiune-de-instruire-enformation-universitatea-spiru-haret-din-bucuresti-19-noiembrie-2020
Pentru cei interesaţi, prezentarea bazei de date Ebsco pentru USH este disponibilă online: https://www.youtube.com/watch?v=B5MaXgbhOTw
De asemenea, în cadrul fiecărei biblioteci vor fi organizate activităţi specifice.
Felicitări bibliotecarilor care lucrează în bibliotecile Universităţii Spiru Haret:
Biblioteca Facultăţii de Inginerie şi Informatică Bucureşti – Codruţa Dragotescu
Biblioteca Facultăţii de Ştiinţe Economice Bucureşti – Manon Grasu
Biblioteca Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Bucureşti – Liliana Neg Popescu
Biblioteca Facultăţii de Medicină Veterinară Bucureşti – Viorica Stoian
Biblioteca Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Administrative Bucureşti – Magda Dumitra, Denisa Negoiţă
Biblioteca Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti – Elena Beatrice Constantinescu
Biblioteca Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Economice şi a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Braşov – Gabriela Vişan
Biblioteca Facultăţii de Ştiinţe Economice Câmpulung – Monica Tolea
Biblioteca Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Economice şi Administrative Craiova – Camelia Radu.

În întâmpinarea evenimentului Zilele Bibliotecii Universitare, Elena Beatrice Constantinescu, şefa Departamentului Biblioteci, face o scurtă prezentare a activităţii şi a modului în care, prin îmbunătăţirea permanentă a activităţii
şi a serviciilor, sunt satisfăcute cerinţele de informare şi documentare ale utilizatorilor.

• O bibliotecă fără bibliotecari este ca o casă nelocuită. (N. Iorga)   
• Singurul lucru pe care trebuie să îl cunoşti cu precizie este unde se află biblioteca. (Albert Einstein) 
• Biblioteca este un cabinet magic în care există mai multe spirite vrăjite. (Jorge Louis Borges) 
• O bibliotecă este un paradis cu lumea pusă pe raft. (N. Dabija) 
• Biblioteca este patria cuvintelor care au avut ceva de spus. (Octav Bibere) 
• Nu e alta mai frumoasă şi de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cititul cărţilor. (Miron Costin)
• Să citim şi să dansăm; aceste două distracţii nu vor face niciodată rău lumii. (Voltaire)
• Paradisul, fără niciun fel de dubiu, nu este decât o bibliotecă imensă. (Gaston Bachelard)

Cine suntem
Biblioteca a luat naştere odată cu înfiinţarea Universităţii Spiru Haret. La început, a existat o bibliotecă unică pentru toate facultăţile, având registre de inventar comune, fondul de carte al bibliotecii depăşind numărul de 23.000 de documente în anul 1995. Pe parcurs, începând cu anul 1998, fondul de carte comun a fost separat pe facultăţi, în funcţie de domeniile acestora, iar fondul de publicaţii al bibliotecii iniţiale a fost repartizat prin transfer la sediile facultăţilor pe care le servesc, fiecare bibliotecă nou înfiinţată având registre de inventar individuale.
În prezent Universitatea Spiru Haret are biblioteci filiale, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, pentru toate facultăţile. Fiecare bibliotecă dispune de un fond de publicaţii organizat pe domenii şi subdomenii, care acoperă nevoile de studiu pentru toate disciplinele prevăzute în planul de învăţământ.
Bibliotecile Universităţii Spiru Haret au în prezent două categorii de utilizatori de informaţie: • utilizatori direcţi (studenţi, masteranzi, doctoranzi, cadre didactice auxiliare, cadre didactice), care beneficiază de serviciile tradiţionale şi moderne oferite în sala de lectură a bibliotecii; • utilizatori indirecţi, care beneficiază de serviciile oferite de bibliotecă de la distanţă, prin intermediul paginii web sau prin e-mail.
Biblioteca Universităţii Spiru Haret oferă următoarele servicii gratuite:
• consultarea cataloagelor alfabetice şi sistematice tradiţionale;
• consultarea catalogului online al bibliotecii – OPAC (Open Public Acces Catalogue);
• consultarea publicaţilor în sala de lectură, cu acces direct şi acces indirect (publicaţiile aflate în depozit).
• servicii de informare bibliografică şi documentară;
• servicii de informare şi regăsire a informaţiei în sistem electronic;
• ghiduri de prezentare şi/sau de utilizare a bazelor de date ştiinţifice;

Catalogul online al Bibliotecii Universităţii Spiru Haret
Catalogul online al Bibliotecii Universităţii Spiru Haret – OPAC (Open Public Acces Catalogue) a fost completat şi actualizat începând cu anul 2007. (http://www.spiruharet.ro/ data/ghiduri/ghid_acces_la_bibliotecile_online_ush-2017.pdf)
În prezent, baza de date cuprinde peste 41.676 de titluri introduse. Catalogul online cuprinde principalele câmpuri ale ISBD: titlu, subtitlu, ediţie, date de apariţie, colaţionare, ISBN, completate şi de alte câmpuri: limbă, descriptori, clasificarea zecimală, cota, nr. de inventar. Utilizatorii pot afla la care dintre filiale se găsesc titlurile accesate, cota şi numărul de exemplare disponibile. Îndrumarea utilizatorilor pentru găsirea informaţiilor se face de către bibliotecarul de serviciu din Sala de lectură unde sunt amplasate calculatoarele destinate studiului.
Pentru a accesa catalogul online, se tastează spiruharet.ro, selectându-se apoi din partea dreaptă sus rubrica Biblioteci, după care rubrica Catalog online. Accesarea acestuia se poate efectua din orice calculator conectat la reţeaua Internet, catalogul online fiind simplu de accesat de orice utilizator, căutarea putând fi efectuată după autor, titlu, subtitlu, cuvânt din titlu, cuvinte cheie, ce pot facilita găsirea cu uşurinţă a informaţiei.
De asemenea, Biblioteca Universităţii Spiru Haret oferă acces electronic la cursurile online şi manualele universitare editate de către Editura Fundaţiei România de Mâine.
Tot pe site-ul Bibliotecii Spiru Haret pot fi consultate bazele de date ştiinţifice internaţionale electronice (http://biblioteca.spiruharet.ro/baze-de-date-stiintifice) la care sunt abonate bibliotecile universităţii: • Jstor; • CLARIVATE ANALYTICS; • SCOPUS; • ProQuest; • EBSCO ACADEMIC SEARCH COMPLETE; • VETMED RESOURCE.
Aceste baze de date ştiinţifice oferă utilizatorilor accesul online la diverse reviste electronice, articole din diferite periodice, capitole de cărţi şi alte informaţii din domeniile de interes.
Punând la dispoziţia utilizatorilor informaţii şi documente care răspund exigenţelor acestora, Bibliotecile Universităţii Spiru Haret au încă un rol important în educarea şi formarea profesională a studenţilor.
Pentru a-şi îndeplini misiunea şi în viitor, Bibliotecile Universităţii, Spiru Haret: se preocupă de elaborarea şi punerea în aplicare a noi modele de organizare a informaţiei; încearcă să stabilească şi să furnizeze criteriile de regăsire a informaţiei prin cunoaşterea modalităţilor şi formelor de construcţie şi comunicare a informaţiei (criteriile derivate din analiza profilului utilizatorilor şi a nevoilor acestora, din misiunea şi obiectivele bibliotecii); asigură evaluarea şi selectivitatea în regăsirea informaţiei. Un aspect important se referă la opţiunea utilizatorilor pentru biblioteca clasică/tradiţională în aceeaşi măsură cu biblioteca viitorului, biblioteca digitală. Rezultatele demonstrează că utilizatorii preferă folosirea resurselor de informare tipărite pe hârtie împreună cu resursele informaţionale electronice, ambele satisfăcând corespunzător nevoile de informare şi comunicare ale utilizatorilor.

Modalităţi prin care bibliotecile Universităţii Spiru Haret atrag utilizatorii de informaţie
Odată cu noile evoluţii tehnologice, comportamentul utilizatorilor s-a modificat, iar bibliotecii universitare îi revine sarcina de a face tot posibilul ca utilizatorul-student sau cercetătorul să găsească valoare în bibliotecă şi să o considere resursa informaţională principală şi sigură pentru studiu şi cercetare.
Prin natura activităţii pe care o desfăşoară, membrii comunităţilor academice şi de cercetare au fost şi sunt încă dependenţi de bibliotecile universitare. Cu toate acestea, în funcţie de vârstă, pregătire şi experienţă, spun cercetătorii din biblioteci, utilizatorii contemporani sunt din ce în ce mai puţin înclinaţi să apeleze la serviciile bibliotecii, căutând alte surse, cum ar fi Google sau Wikipedia. De aceea, devine vital ca biblioteca să îşi promoveze propria valoare în cadrul comunităţii academice şi să aducă la cunoştinţa utilizatorilor resursele disponibile şi noile strategii legate de căutarea de informaţii.
În acest sens, Bibliotecile Universităţii Spiru Haret, prin bibliotecarii care lucrează în cadrul acesteia, încearcă să se informeze în privinţa preferinţelor şi comportamentului utilizatorilor săi. Un loc important în îndeplinirea acestei misiuni, îl au indicatorii bibliometrici. Astfel, bibliotecarii încearcă să cunoască modalităţile de căutare şi regăsire a informaţiei de către utilizatori, formatele de documente accesate, tipurile de acces oferite pentru documentele consultate şi chiar timpul petrecut în diverse etape ale cercetării. Analiza acestor date permite Bibliotecii să înţeleagă mai bine cerinţele utilizatorilor săi, în vederea îmbunătăţirii, pentru a putea satisface nevoile utilizatorilor studenţi, masteranzi sau cadre didactice.
Utilizatorii actuali folosesc frecvent mijloace şi reţele de comunicare socială, cum ar fi YouTube, Facebook, Twitter, Pinterest, blog-uri, wiki etc., care pot fi utile în promovarea bibliotecii în rândul unui număr cât mai mare de posibili beneficiari.
Astfel, Biblioteca Universităţii Spiru Haret, printr-o prezenţă activă pe internet, publicarea de materiale (bloguri, articole, video etc.) de către personalul bibliotecii sau de către susţinători externi ai acesteia, pe teme de interes larg, poate atrage atenţia utilizatorilor, în funcţie de interesele lor, urmând apoi ca aceştia să fie îndrumaţi către colecţiile şi serviciile bibliotecii. Cu alte cuvinte, internetul este una dintre multiplele modalităţi de descoperire a colecţiilor bibliotecii.
Aspectele legate de mediul în care se desfăşoară activitatea de informare şi cercetare contribuie de asemenea la atragerea utilizatorilor. Organizarea ergonomică a sălilor de lectură: dimensiunea, mobilierul, microclimatul, zgo-motul, iluminatul, cromatica, amabilitatea şi receptivitatea bibliotecarului sunt elemente esenţiale în relaţia bibliotecă-utilizator şi în creşterea numărului de potenţiali beneficiari.
Alte modalităţi de atragere, pe care Biblioteca Universităţii Spiru Haret le-a pus în practică sau le are în vedere pe viitor, sunt:
• produse de informare generală: ghidul bibliotecii, buletine de informare, pliante cu prezentarea bibliotecii şi informarea cititorilor asupra achiziţiilor recente;
• afişe cu personalităţi şi rezultatele acestora în diverse domenii, cadre didactice ale Universităţii Spiru Haret care au cursuri, studii, articole publicate ce se regăsesc în fondul de documente al bibliotecii;
• organizarea anuală a Zilelor bibliotecii, cu implicarea cadrelor didactice, dar şi a studenţilor şi masteranzilor;
• popularizarea serviciilor oferite de bibliotecă prin reţelele sociale şi mass-media – prin săptămânalul Opinia Naţională;
• popularizarea în rândul studenţilor şi masteranzilor a sesiunilor ştiinţifice organizate în cadrul universităţii
***
În prezent, bibliotecile sunt obligate să îşi desfăşoare activităţile într-un nou context informaţional şi de comunicare, ele fiind, de fapt, acele structuri de informare şi documentare care capitalizează, prelucrează şi valorifică în forme specifice resurse informaţionale şi documentare dintre cele mai diverse.
Susţinând direct şi indirect dezvoltarea societăţii, aşa cum am mai arătat, bibliotecile au apărut ca urmare a necesităţii sociale de educare şi formare. Menirea acestora nu s-a schimbat, biblioteca rămânând structura infodocumentară care poate răspunde nevoilor educaţionale, culturale, şi de formare a membrilor unei comunităţi.
În contextul actual, biblioteca trebuie să se reformeze şi să se adapteze noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării, să îşi consolideze funcţiile fundamentale, să îşi modifice, modeleze/remodeleze multe dintre activităţi; să fie deschisă spre colaborare şi parteneriate, să iasă dintr-o zonă de pasivitate şi să se implice activ în educaţia utilizatorilor, răspunzând prompt nevoilor acestora.