Vinovaţi!

Bine. Încolonarea! Cu cântec, înainte, spre DNA! Cum cine?! Toţi. Toţi cei care, după decembrie 1989, am avut 18 ani. De ce? Pentru că prin atitudinea şi, mai ales, votul nostru, inconştient sau nu – dar asta este o circumstanţă agravantă, nu o atenuantă -, am ales (până am cules!) să conducă destinele acestei ţări, destinele noastre, oameni bolnavi de putere, de bogăţie. Suntem vinovaţi de favorizarea infractorilor.

Sigur, mi se va spune că generalizez. Dar aţi uitat în câte situaţii au fost aleşi indivizi cu dosar penal, aflaţi în faza de urmărire penală, arestaţi preventiv, ba chiar aflaţi în puşcărie? Aţi uitat de încolonările de partid pentru intimidarea justiţiei sau susţinerea infractorilor? Aţi uitat de acceptarea mitei electorale?! Dar de voturile fictive, de numărarea ilicită, de…?!

Aţi uitat de câte ori ne-am/ne împărţit/împărţim în partizanate de coloratură politică, afectivă, estetică…? Favoritul este curat, bun, cinstit…Uităm cum argumentele pălesc în faţa subiectivităţii noastre? Cum colportăm ştiri partizane? Cum închidem ochii la fărădelegile „alor noştri” şi facem ochii mari la „ceilalţi”?

Cei care se află acum în atenţia justiţiei sunt aleşi de noi. Au apărut ei din necunoscut? Nu-i cunoşteam? Nu plana suspiciunea şi de multe ori convingerea că au afaceri necurate, că sunt demagogi, ipocriţi, mincinoşi, hoţi?! De fapt, eu cred că mirarea noastră, care este şi mirarea lor, se referă la împrejurarea că au ajuns să fie cercetaţi, condamnaţi…şi blamaţi de opinia publică.

Însă, cum se vede cu ochiul liber, cum suntem justiţiabili… de-o ţuică (fără supărare!), justiţia este bună dacă dă soluţia pe care o vrem noi. Căci justiţia la români este putere în stat, totalitate a instanţelor judecătoreşti şi a legilor, dar este şi judecata poporului, în piaţa publică sau după blocuri, după ureche, şi justiţia divină. Cum până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii…

Ştirile dinspre DNA, la uşa căreia se face de planton pentru a nu se scăpa vreo chemare/arestare, ştiri mondene, până la urmă, acoperă adevăratele ştiri: despre risipirea banului public, împrumuturile nejustificate, generozitate fără limite pentru străini, austeritate pe seama celor mai nevoiaşi, despre şcolile insalubre în care sunt obligaţi copiii să înveţe, despre educatori umiliţi, despre starea jalnică din sistemul de sănătate, despre indiferenţa faţă de valorile româneşti, despre infrastructura mereu cârpită şi niciodată reabilitată, despre dispreţul faţă bătrâni, tineri, copii…Sunt repede băgate sub preş adevăratele crime asupra naturii ţării şi naturii umane.

Dar pentru toate acestea, despre irelevanţa pe plan extern, despre lipsa prietenilor ţării, cu voia dumneavoastră, suntem vinovaţi! Ne complăcem în formulări inteligente, ironice, ne etalăm spiritul civic în faţa calculatorul, pe băncuţa din faţa porţii sau la cârciumă, după caz, blamăm, lăudăm, ne extaziem, adorăm şi urâm…Dar, avem şi o soluţie?! (Mioara VERGU-IORDACHE)