VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ
Data:
27 septembrie 2018
Universitatea Spiru Haret – singura universitate din România reprezentată la colocviul AICLF din 2018 desfăşurat la Universitatea din Lausanne
Asociaţia Internaţională a Criminologilor de Limbă Franceză (AICLF), înfiinţată la Geneva în 1987, îşi propune să promoveze relaţiile dintre cadre universitare, practicieni şi cercetători care studiază fenomenul criminalităţii sau lucrează în criminologia aplicată, legătura lor fiind utilizarea francezei ca limbă comună de comunicare în schimburile internaţionale. A.I.C.L.F. este o platformă pentru comunicarea dintre cercetători şi practicieni. Obiectivele asociaţiei se realizează prin organizarea de întâlniri, simpozioane ştiinţifice, precum şi prin schimb de informaţii. Asociaţia organizează din doi în doi ani o manifestare ştiinţifică, un colocviu, pentru a oferi participanţilor ocazia de a-şi promova studiile, de a face schimburi de experienţă etc.
În perioada 3-5 iunie 2018 a avut loc în Elveţia, la Universitatea din Lausanne, cel de-al XVI-lea Colocviu organizat de AICLF, cu tema: Penser et pratiquer la criminologie au dela de nos (in)differences. Premisele de la care au pornit organizatorii au fost că avem cu toţii obiecte de studiu preferate, afinităţi epistemologice şi disciplinare sau abordări metodologice şi teoretice privilegiate, iar experienţele noastre de viaţă, convingerile noastre asupra transformării societăţii şi evoluţiei lumii se reflectă şi în îmbogăţirea producţiei de cunoştinţe despre fenomenele infracţionale, actorii ei, şi răspunsurile care le sunt oferite. Evoluţiile societăţii ne conduc în mod inevitabil să experimentăm şi să regândim teoriile stabilite şi să căutăm inovaţii ştiinţifice prin observarea diferenţei. Astfel, numeroase teme de cercetare stimulează studiul diferenţei: criminalitatea pe internet, traficul de bunuri şi persoane, infracţiunile de mediu, crimele financiare şi economice, tratamentul diferenţiat al persoanelor, pentru a numi doar câteva teme care par să provoace dezbaterile ştiinţifice şi ideologice actuale. Diferenţa este exprimată şi prin răspunsurile implementate pentru a face faţă diversităţii problemelor criminale; acţiuni care sunt surse de noi distribuţii de puteri şi teritorii, între actorii publici şi privaţi, dispozitivele umane şi tehnologice, spaţiile fizice şi virtuale.
Manifestarea ştiinţifică a reunit aproximativ 250 de participanţi – jurişti, criminologi, psihologi, sociologi, asistenţi sociali etc. S-a reunit şi Adunarea Generală a AICLF.
Universitatea Spiru Haret a fost singura universitate din România care a avut două cadre didactice participante la colocviul menţionat: conf.univ.dr. Aura PREDA, cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Juridice, Politice şi Administrative, Bucureşti, şi conf.univ.dr. Adrian MOISE, de la Facultatea de Ştiinţe Juridice, Economice şi Administrative, Craiova.
Conf.univ.dr. Aura Preda a susţinut lucrarea Impactul jurisprudenţei CEDO asupra legislaţiei şi a sistemului penitenciar din România. Care a fost punctul de plecare al comunicării? Este vorba despre Decizia-pilot a Curţii Europene a Drepturilor Omului, aprilie 2017, care se referă la cazul Rezmiveş şi alţii împotriva României, cazuri în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în unanimitate că a avut loc: încălcarea articolului 3 (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin condiţiile de detenţie inadecvate în închisorile din România, precum şi în centrele de arest de la secţiile de poliţie. Reclamanţii s-au plâns de supraaglome-rarea celulelor, de instalaţiile sanitare neadecvate şi de lipsa de igienă, de proasta calitate a alimentelor, de lipsa echipamentului adecvat etc. Aceasta obligă statul român să adopte un remediu preventiv şi, deopotrivă, compensatoriu. Ca răspuns social la recomandările Curţii, Parlamentul nostru a adoptat Legea nr. 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor privative de libertate şi a măsurilor de executare impuse de sistemul judiciar în cadrul procedurilor penale. Articolul prezintă date statistice privind locul României în jurisprudenţa CEDO, dar şi privind măsurile adoptate de stat şi consecinţele acestuia asupra sistemului penitenciar. Lucrarea se finalizează cu concluzii care fac referire la potenţiale soluţii pe termen lung, respectiv, pe termen scurt.
Conf.univ.dr. Adrian MOISE, de la Facultatea de Ştiinţe juridice, economice şi administrative Craiova, a prezentat comunicarea cu titlul La victimisation dans le cyberspace, comunicare pe parcursul căreia autorul a familiarizat auditoriul cu specificitatea acestui tip recent de criminalitate, precizând cauzele care au generat şi concurat la apariţia, condiţiile în care a evoluat, tipologia victimelor, precum şi principalele măsuri de prevenire şi control social.
Lucrările au fost apreciate şi, deopotrivă, prezenţa reprezentanţilor din România la această manifestare tradiţională a AICLF. (Conf.univ.dr. Aura PREDA, FSJPA, Bucureşti)
Numărul 808
