Va fi iarăşi ce-a fost

Anul acesta, care stă să plece spre istorie, va rămâne ca unul foarte greu de analizat. Nimic nu a mers bine. Omenirea s-a văzut dintr-odată asediată în propria cetate, pe care o credea inexpugnabilă, de un inamic microscopic, agresiv şi greu de înlăturat. De fapt, această perioadă a redeşteptat în oameni frica aceea veche, de răul absolut şi de neînfruntat, de care nu te poţi ascunde în spatele zidurilor civilizaţiei. Iată însă că nimic nu poate sta în calea evoluţiei naturale. Ceea ce nişte oameni numeau la un moment dat „o simplă gripă” a făcut să pară ridicolă toată spoiala de civilizaţie care ne ţinea departe de mentalitatea de peşteră în care s-a plămădit şi a evoluat rasa umană. La ce bun ultratehnologiile, armele sofisticate, avioanele invizibile, roboţii trimişi pe Marte sau pe Lună sau dincolo de Sistemul Solar? Morbul acesta ignoră pur şi simplu, spre disperarea unora, tehnologia 5G şi războaiele economice pe care aceasta le-a provocat, graniţele trasate artificial între naţiuni, rasa, credinţa, culoarea pielii. Nu contează din ce zonă a lumii eşti sau cât de avansat este statul în care îţi duci traiul, virusul îţi poate invada corpul, mintea, îţi întoarce viaţa pe dos cât ai clipi.
Omenirea priveşte, perplexă, cum un mod de viaţă pe care l-a clădit în sute de ani, o economie globală extrem de solidă, se năruie în doar câteva zile. Etica, morala, compasiunea au dispărut, relevând adevărata esenţă a naturii umane pe care, până acum, tehnologia şi confortul au ţinut-o ferecată în adâncimile minţii. Solidaritatea a devenit subiect de bancuri. A fi uman a devenit o glumă. În unele locuri de pe glob, oamenii s-au înfruntat cu bâte şi pietre pentru a obţine un medicament, iar în altele, bătrânii au fost lăsaţi să moară pentru a face loc unor tineri în secţiile ATI. Unele state au blocat exporturile de medicamente vitale, iar altele au cumpărat de pe piaţă toate echipamentele de protecţie şi aparatura medicală necesare în lupta împotriva infecţiei provocate de virus. Ce fel de lume este aceasta?
E suficientă, până la urmă, totuşi, o epidemie de gripă, fie ea şi foarte severă, ca să ştergi cu buretele tot ceea ce înseamnă civilizaţie, solidaritate, bun-simţ? Atunci, lumea asta doar ni s-a părut bună, pentru că nu este nimic altceva decât un sistem biologic care funcţionează pe baza selecţiei naturale. Un fel de junglă tehnologizată în care cel mai puternic stă ascuns după holograme, aşteptând să te înhaţe când te vei dovedi mai slab. Poate, când morbul va trece, ne vom da jos măştile şi vom reveni la viaţa de dinainte. Va fi iarăşi ce-a fost? Nu sunt sigur că vreau asta.(Dragoş CIOCĂZAN)