Uşor cu fake-ul pe scări!

Statisticile arată că mai mult de jumătate dintre oameni îşi iau informaţiile exclusiv de pe reţelele sociale. Din păcate, în faţa informaţiilor false suntem singuri, individual sau în grup! Din fericire, dacă vrem, ne putem apăra! Prima condiţie ar fi să acceptăm că informaţia trebuie să exprime adevărul, nu să corespundă cu părerile noastre neavizate. Apoi, putem, cu puţin efort, e adevărat, să identificăm sursa informaţiei, cât de reală şi cinstită este. Dacă o informaţie este rostogolită pe multe reţele, pagini, conturi, nu înseamnă că este şi adevărată. Cu rele intenţii sau doar pentru a fi băgate în seamă, persoane inteligente, dar fără moralitate, inventează scenarii şi ni le oferă pe post de adevăr pe baza căruia să luăm decizii. Contează pe faptul că în spaţiul virtual oricine poate fi autor şi poate avea credibilitate pentru că are un nume sonor, pentru că are mulţi urmăritori, pentru că strecoară în minciună o câtime de real.
Cred că mulţi dintre dumneavoastră aţi citit despre o aşa-zisă afirmaţie a laureatului Premiului Nobel pentru medicină din 2018, profesorul Tasuku Honjo de la Universitatea din Kyoto, care ar fi declarat că „noul coronavirus nu este natural” şi încă alte lucruri scandaloase.
Diferitele postări cuprinzând aceste informaţii au fost distribuite de peste 10.000 de ori începând cu 1 mai 2020, conform CrowdTangle, în cel puţin 400 de grupuri şi pagini de Facebook, în mai multe limbi: engleză, franceză, spaniolă, portugheză, italiană, informează Reuters. Dar şi în română.
De unde a început totul? La 10 aprilie 2020, presa japoneză, Nikkei Asian Review, a publicat un interviu în care profesorul Tasuku Honjo spunea că noul coronavirus „provine” din China, dar nu a declarat că a fost fabricat în China. Unde dai şi unde crapă, am spune noi, românii. Degeaba a infirmat profesorul Tasuko Honjo presupusul citat cu privire la originea coronavirusului, spunând că este vorba de „acuzaţii false şi dezinformare” într-o declaraţie publicată de Universitatea Kyoto la 27 aprilie 2020! Falsul s-a răspândit cu şi mai mare viteză!
Chiar zilele trecute, la aproape şase luni de la apariţia declaraţiei profesorului, cineva mi-a trimis postarea mincinoasă, cu convingerea că-mi dă o ştire. Ştire care i-ar fi confirmat scepticismul cu privire la pandemie, origini şi răspândire. Om de bună credinţă a acceptat, văzând dovezile pe care le-am căutat şi găsit, inclusiv pe pagina oficială de internet şi pe pagina de facebook a Universităţii din Kyoto, că este vorba de un fals ordinar. Dar câţi dintre sutele de mii de cititori ai dezinformării au avut răbdare să caute sursa, să verifice veridicitatea mesajului? Mai ales când acesta corespundea unor convingeri deja prestabilite, pe baza unor alte şi alte informaţii cel puţin neadevărate. Aşadar, să verificăm cât de bine putem orice informaţie din social media sau din mass-media, pentru că, e adevărat, informaţia ne dă putere, dar numai dacă e reală! (Mioara Vergu-Iordache)