Uriaşele coloane se vor ridica!

• Templul mare de andezit din Sarmizegetusa Regia va fi restaurat.

Înfățişarea ruinelor templului mare de andezit din Sarmizegetusa Regia va fi modificată! Templul va fi restaurat cu fonduri europene. Construcția antică este cuprinsă în proiectul de reabilitare a Terasei a X-a, pe care se află Templul mare de andezit. Proiectul de restaurare şi conservare este estimat la peste 11 milioane de lei, potrivit devizului de lucrări prezentat de Consiliul Județean Hunedoara. Instituția a depus proiectul în Programul Național de Redresare şi Reziliență (PNNR), împreună cu un alt proiect care vizează restaurarea Forului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, estimat la 12,6 milioane de lei. Investiția de la Sarmizegetusa Regia pentru care autoritățile județene solicită fonduri alocate prin PNNR va cuprinde lucrări menite să oprească procesul de degradare al structurilor aflate pe Terasa a X-a (plinte, tamburi de andezit, blocuri de calcar, ziduri de susținere), care ocupă o suprafață de 3.187 metri pătrați. „Operațiunile de conservare cuprind şi recompunerea paramentului prăbuşit al zidului de terasare, cu utilizarea blocurilor căzute şi cu minime completări, precum şi repoziționarea blocurilor dislocate. Sunt incluse şi intervențiile de remediere şi protecție a zidului de susținere din beton armat”, se arată în proiect. Investiția mai include operațiuni de restaurare a topografiei antropice a Templului mare de andezit, principala construcție de pe terasa din Sarmizegetusa Regia. „În cazul Templului mare de andezit se vor repoziționa şi completa plintele de susținere a coloanelor, până la dispoziția completă stabilită prin studiu, adică patru rânduri x zece plinte şi de vor recompune prin anastiloză un număr de 15 coloane (o coloană întreagă, cu bază şi capitel, şi 14 fragmentare), recuperându-se astfel dimensiunea verticală a monumentului şi o serie de caracteristici fizice şi compoziționale – scară, proporții, ritm, relație interior – exterior”, arată proiectul. Restaurarea Templului mare de andezit de pe Terasa a X-a şi zidul de sprijin al acesteia s-a mai încercat la începutul anilor ´80, însă lucrările au fost oprite în 1982, în lipsa fondurilor alocate de statul român, rămânând nefinalizate.

Terasa a X-a din Sarmizegetusa Regia este cunoscută pentru templul său cu coloane de andezit, din care s-au păstrat bazele (plintele) de andezit cu diametrul de doi metri şi câteva rămăşițe ale coloanelor. Templul, format din şase rânduri de coloane, cu câte zece elemente, ar fi rămas nefinalizat din cauza războaielor daco-romane. Pe aceeaşi terasă se mai află rămăşițele unui sanctuar mai vechi, de calcar, din care s-au păstrat rămăşițele unor stâlpi şi ale unor lespezi care compuneau altarul acestuia. Recent, arheologii care au cercetat zona sudică a terasei au descoperit, în vecinătatea templului de andezit, rămăşițele unui edificiu necunoscut. „În săpătura de pe terasa a X-a au fost identificate fundațiile unei construcții destul de mari. Spre bucuria noastră, fundațiile respective sunt destul de bine păstrate. Nu se ştia despre existența ei. Ştim, chiar şi din săpăturile anterioare că pe Terasa a X-a, în diferite etape s-au ridicat mai multe construcții. Avem nevoie de o cercetare suplimentară şi trebuie să vedem dacă nu o putem corela cu construcțiile din vechile descoperiri de pe Terasa a X-a. Este o construcție care a fost dezafectată încă din Antichitate”, afirma, recent, arheologul Răzvan Mateescu. Templul mare de andezit de pe Terasa a X-a a avut două faze constructive. Din prima etapă s-au păstrat 34 de stâlpi de calcar, înalți de circa 83 de centimetri, susținuți pe vaze de calcar. Templul vechi a funcționat începând cu a doua jumătate a sec. I î.Hr., până la sfârşitul sec. I d. Hr, când a fost înlocuit cu templul din andezit. La fel ca alte edificii din Sarmizegetusa Regia, templul de pe Terasa a X-a a fost construit din andezit adus din carierele aflate la peste 50 de kilometri distanţă de capitala dacilor, situate pe valea Mureşului în imediata vecinătate a Devei. „Andezitul, piatră pretabilă la prelucrare, s-a utilizat sub formă de piatră finisată şi semiprelucrată. Rezultă de aici importanţa şi valoarea deosebită ce o confereau dacii acestor roci remarcate prin rezistenţă, compactitate (vasele de andezit păstrau apa) şi aspectul estetic plăcut. Dacă pentru daci, calcarul era roca ordinară folosită în construcţii de orice fel, andezitului i se confereau (recunoşteau) calităţi superioare, inclusiv de valoare monumentală”, arăta cercetătorul Ioan Mârza, în lucrarea „Andezitul utilizat de daci în construcţiile sacre de la Sarmizegetusa Regia – Petrografia şi provenienţa” (1997). Templul este aşezat pe o terasă orizontală, marcată de şirurile de plinte de andezit aşezate pe fundații de piatră spartă legată cu lut, arată arheologii. „Cele 33 de plinte ale sale au diametre cuprinse între 2 şi 2,20 metri şi grosimea de circa 35 cm. Pe suprafața acestora se citesc urmele de prelucrare şi de montaj ale bazelor şi fusurilor de coloană care le suprapuneau. Mai mulți tamburi de andezit au fost descoperiți în zona sacră în poziție secundară sau reutilizați în zidul de incintă roman. Structura templului este descrisă de autorii cercetărilor arheologice ca fiind alcătuită din 60 de coloane dispuse în şase rânduri. Într-o altă interpretare a urmelor conservate, templul era compus din patru rânduri de câte zece coloane”, arată Studiul istorico-arhitectural al Sarmizegetusei Regia, elaborat de arheologi şi de specialiştii Institutului Național al Patrimoniului.

În Antichitate, Sarmizegetusa Regia cuprindea mai mult de 100 de terase, create de oameni pe Dealul Grădiştii, prin eforturi considerabile. Marile terase ale Sarmizegetusei Regia (IX, X, XI), pe care au fost ridicate templele, erau protejate de ziduri puternice, menite să împiedice alunecarea acestora. Erau protejate şi dinspre deal şi din părțile laterale de alte ziduri mai mici ca dimensiuni, toate construite în tehnica murus Dacicus. „Cu ajutorul zidurilor s-a asigurat stabilitatea uriaşelor mase de umplutură ale teraselor a IX-a, a X-a şi a XI-a. Mai mult, cele trei terase sunt etajate şi de fiecare dată terasa inferioară este mai lungă decât cea aflată deasupra ei, astfel că zidul de susținere a terasei superioare îndeplinea, concomitent, şi funcția de a proteja pe cealaltă. Dispunerea în trepte a celor trei terase, închise de puternicele şi impozantele lor ziduri albe de calcar trebuie să fi fost impresionantă, amintind, cu păstrarea proporțiilor, imaginea Pergamului antic”, arătau arheologii Ioan Glodariu (1940 – 2017, fost şef al şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia în anii ´80), Eugen Iaroslavschi şi Adriana Rusu, în volumul Cetăți şi aşezări dacice în Munții Orăştiei (1988). Terasa a IX-a, acoperită în mare parte de pădure, era protejată din deal de un zid şi susținută de alte ziduri. Terasa a X-a, amenajată în mai multe etape, era protejată în Antichitate de un zid de susținere care se ridica la circa 6 – 7 metri, iar un alt zid ar fi fost ridicat pentru sprijinirea ei, odată cu începerea construcției la Templul de andezit. Terasa a XI-a, pe care s-au construit cele mai multe temple din Sarmizegetusa Regia, cu o lungime de peste 200 de metri şi o lățime de circa 50 de metri, ar fi fost sprijinită de un zid de calcar a cărei înălțime maximă ajungea la 12 – 14 metri în Antichitate.

Privind în viitor şi văzând uriaşele coloane de andezit ale templului dacic cu diametre de peste 2 metri, încep să înțeleg ce mare civilizație se ascundea în aceşti munți şi cum îşi coordona activitatea şi dezvoltarea, acum peste 2000 de ani. Această acțiune de reconstituire nu numai că ne readuce adevărul istoric, dar ne va pune în față şi o imagine grandioasă a unui trecut de care ar trebui să fim cu adevărat mândri. (George V. GRIGORE )

Surse: adevarul.ro; wikipedia.org; dacica.ro; historia.ro; cjhunedoara.ro