În urma săpăturilor efectuate de specialiști din cadrul Institutului Național de Arheologie din București într-un sit din Epoca Bronzului din localitatea Hurezani (jud. Gorj), catalogat a avea 4000 de ani, a fost descoperit unul dintre cele mai vechi obiecte din metal de pe teritoriul României.
„Am găsit obiecte de ceramică și un obiect din fier. Dacă se confirmă poziția lui stratigrafică între straturile de chirpici ale acestei construcții și dacă într-adevăr datarea ei este cea pe care o presupunem, este unul dintre cele mai vechi obiecte din fier găsite până în momentul de față în România. Urmează să confirmăm după ce o să prelucrăm întregul material în laborator. Am luat probe pentru a data întreaga construcție am găsit și oase și resturi de cărbune, care ne vor ajuta pentru datare și vom putea spune cu siguranță dacă acel obiect din fier este printre cele mai vechi. În momentul de față asta credem. Este vorba de un cuțitaș, “, a spus Radu Băjenaru, cercetător științific principal la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din București și coordonator al șantierului arheologic. Radu Băjenaru susține că situl arheologic de la Hurezani, care a fost descoperit ca urmare a introducerii conductei BRUA, este unul dintre cele mai importante din România: „A fost descoperit în anul 2018 cu ocazia instalării conductei BRUA, care traversează situl de la nord la sud. S-a făcut diagnosticul intruziv, s-a identificat și în anul 2019 s-au făcut săpături preventive pentru introducerea conductei, iar atunci am văzut structura și complexitatea acestui sit. În momentul de față pot spune că este unul dintre cele mai mari și cele mai importante situri preistorice din Oltenia, în special în Epoca Bronzului și prima Epocă a Fierului în ceea ce privește cultura Verbicioara și ce urmează“. O serie de vestigii importante au fost găsite atunci când au fost efectuate primele cercetări arheologice importante. „Când am săpat pentru conducta BRUA, în anul 2019, am găsit foarte multe gropi, vetre, resturi de construcții. Inventarul este, de asemenea, foarte bogat. Am găsit în acest an o platformă de chirpici, un rest de construcție, care se datează cel mai probabil la sfârșitul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului, în zona de tranziție. Aparține aspectului cultural Vârtop, de la începutul Epocii Fierului, bine cunoscut în Oltenia, în special în zona Dunării și mai puțin cunoscut în zona nordică.“ „Situl are aproximativ șapte hectare și pe partea de nord și parțial est este prevăzut cu un șanț de apărare. Grosimea depunerii antropice este între 1 metru și 1,30. Cu ocazia săpăturilor preventive am identificat multe niveluri de locuire, care acoperă întreaga evoluție a culturii Verbicioara, de la prima fază și până la ultima. Urmează, din ce am văzut, două niveluri din Epoca Fierului, care se suprapun locuirii din Epoca Bronzului. Este un sit foarte bogat ca structură de locuire. (…) Situl s-a prezervat foarte bine“, a mai declarat coordonatorul șantierului arheologic.
Obiectele descoperite vor fi predate Muzeului Județean după ce vor fi restaurate. „Obiectele găsite vor fi prelucrate la București, restaurate și redate Muzeului Județean de Istorie care finanțează săpătura și vor intra în patrimoniul muzeului. Săpăturile arheologice vor continua și în anii următori. Intenția noastră este de a veni timp de 10 ani ca să cercetăm“, a anunțat Radu Băjenaru. Lucrătorii colaboratori și arheologii au fost nevoiți să lucreze în condiții dificile ca urmare a temperaturilor ridicate și a solului foarte tare. „Ne place să săpăm, dar în acest an a fost o căldură excesivă. De când am venit nu a plouat deloc și am băgat cam două tone de apă ca să putem săpa așa cum dorim. Pământul era ciment. Cărăm apă cu butoaiele pentru a putea săpa “
Hurezani este o comună în județul Gorj, formată din satele Busuioci, Hurezani (reședința), Pegeni, Plopu și Totea de Hurezani. Comuna este situată pe cursul superior al râului Amaradia. Cercetătorii au mai analizat în 2020 și un lot de materiale destinat torsului și țesutului, aparținând epocii bronzului, descoperit la Hurezani. Astfel, situl de 4000 de ani confirmă o locuire milenară pe aceste plaiuri, cu o evoluție reală a unei societăți umane efervescente. (George V. GRIGORE)
Surse: wikipedia.org; jurnalulolteniei.ro; cercetari-arheologice.ro