Unirea Basarabiei cu România

27 martie/9 aprilie 1918
„La 3 jumătate ne ducem la Sfat: ar fi voit să mai întârzie un ceas, dar mă opun. Fără escortă și numai cu civilii, în plus Mircescu. Când intrăm sala întreagă aclamă, câțiva îndărătnici stau nemișcați pe locurile lor, dar fără să protesteze sau să manifeste. Pronunț un discurs vibrator, puternic aplaudat, și dau citire condițiunilor formulate; pentru a respecta suveranitatea lor declar că părăsesc palatul, dar îi rog să pășească la acte.
Ne ducem la Cercul militar; un ceai foarte bine servit. Toți generalii și ofițerii prezenți. Așteptăm cu înfrigurare. Pe la 7 colonelul Condeescu vine să anunțe că putem merge la Sfat, căci se începe despuierea votului. Prin 80 de voturi se hotărâse că votul va avea loc prin apel nominal și deschis. Când urcăm scările, în mijlocul unei emoțiuni de nedescris, ni se anunță că prin 86 de voturi, contra 3, plus 35 de abțineri, unirea a fost votată. Vreau să felicit pe Stere; o criză de lacrămi îl aruncă în brațele mele, Cazacu plânge. Generalii se îmbrățișează cu deputații. Hârjeu, cu ochii umezi, îmi spune că nu va uita niciodată că i-am permis să trăiască alături de mine această oră de neuitat. Toți sunt așa de mișcați încât nu pot vorbi. Eu însumi, amintindu-mi tot ce mi-au făcut să îndur, nu pot să-mi descleștesc dinții.
În sfârșit, ședința solemnă trebuie să înceapă. De data aceasta sosisem cu escortă de cavalerie și cu toți generalii. Înconjurați de ei intrăm în sală, luminată ca ziua și înțesată de lume”.
Inculeț proclamă votul și declară că adunarea (nu lipseau decât 13 deputați) a adoptat deciziunea blocului moldovenesc ca să se unească cu România. – Mă urc la tribună și declar că <în numele poporului român și al Regelui său M.S. Ferdinand I (ovațiuni) iau act de hotărârea Sfatului și proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România una și nedivizibilă. > (E o adevărată frenezie). Adaug < Să ne înclinăm în fața geniului rasei noastre care a permis poporului Basarabiei să-și păstreze vie, printre veacuri, scânteia care la prima suflare a libertății a aprins, inimile lor, și să salutăm adânc pe acești oameni – arătând pe cei de la guvern-, cari fără preocupări egoiste, putând să rămâie conducătorii unui Stat, au voit mai bine să fie servitorii unei națiuni >.
Ne ducem apoi la catedrală, unde Gurie, după ce a ținut o scurtă cuvântare și a proclamat pe regele și pe regină suverani ai țărei, a slujit un Te-Deum. Foarte multă lume.” – Alexandru Marghiloman, Note politice, volumul 3 (https://mvu.ro/)

Alexandru Marghiloman: În numele poporului român şi al Regelui Ferdinand I
iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte şi în veci!
Trăiască România Mare!

Şedinţa Sfatului Ţării de la Chişinău din 27 martie 1918
Proces verbal al şedinţei Sfatului Ţării din Basarabia, din 27 martie 1918.

Şedinţa se deschide la orele 4 şi 15 min p.m. sub preşedinţia lui I. C. Inculeţ în prezenţa următorilor membri ai Prezidiului: P. N. Halippa, B. M. Epuri, C. P. Misircov, I. A. Buzdugan.

În sală sunt prezenţi: toţi membrii cabinetului Republicii Moldoveneşti, Primul ministru al cabinetului român d. Marghiloman, d. Stere, Ministrul de război Hârjeu, anturajul primului ministru şi alţi mulţi reprezentanţi ai guvernului român.

Preşedintele: „Salut în numele Parlamentului nostru pe capul guvernului român, d. Marghiloman” (aplauze). Şedinţa de astăzi, domnilor deputaţi, va fi o şedinţă istorică pentru naţiunea noastră, pentru poporul nostru. Noi trebuie să depunem toate silinţele ca să ieşim cu cinste în acest moment istoric. Daţi-mi voie să acord cuvântul primului ministru d. Marghiloman pentru a face declaraţie cu ce scop a venit la noi (Voci: rugăm, rugăm).

La tribună se urcă primul ministru Marghiloman, întâmpinat cu aplauze furtunoase. Când acei prezenţi în sală s-au liniştit, Primul ministru s-a adresat către ei în limba românească cu o cuvântare. După ce a terminat şi citirea mesajului guvernului român, primul ministru a declarat că el ar dor, ca parlamentul să poată discuta cu toată libertatea propunerea guvernului român şi de aceea el, cu reprezentanţii săi, părăseşte sala. În aplauzele furtunoase ale întregii ţări, oaspeţii români părăsesc parlamentul.

(…) Preşedintele: Domnilor deputaţi, daţi-mi voie să stabilim următoarea ordine de zi a şedinţei noastre: dintâi să ascultăm declaraţiile reprezentanţilor diferitelor grupări, şi pe urmă rezoluţiile propuse să le punem la vot”. (Adunarea se uneşte cu propunerea).

Atunci cuvântul îl are deputatul Buzdugan, reprezentantul Blocului moldovenesc.

Deputatul Buzdugan, înaintea citirii declaraţiei Blocului moldovenesc, spune: „În numele Blocului moldovenesc, cari întotdeauna a fost straja intereselor poporului moldovenesc, apărând cu râvnă drepturile lui de orice tentative venite de oriunde, în numele Blocului moldovenesc care de astăzi înainte va fi blocul românesc, care va apăra drepturile întregului neam românesc, am marea cinste, ca în această şedinţă istorică a Sfatului Ţării, să dau citire următoarei declaraţii”. Mai departe citeşte declaraţia/rezoluţia Blocului moldovenesc (aplauze prelungite). Aceiaşi declaraţie citeşte în limba rusă deputatul Cijevschi.

Dep. Ţiganco: „Eu mă voi mărgini la rezoluţia pe care a scos-o fracţiunea ţărănească: Fracţiunea ţărănească recunoscând toată importanţa chestiunii unirii Republicii neatârnate moldoveneşti cu Regatul român, în această clipă de o importanţă politică extraordinară în faţa istoriei scumpului său popor şi neavând împuternicirea acestui popor pentru rezolvarea acestei chestiuni, credem necesar a o predat la hotărârea votului întregului popor (referendum) sau a adunării constituante, ca exponentul voinţei suverane a poporului cu condiţiunea că această voinţă va fi liberă în Republica Moldovenească liberă şi neatârnată. Fracţiunea ţărănească, care singură exprimă dorinţele poporului şi care reprezintă majoritatea adevărată a populaţiei, declară, că ea, apărând neatârnarea Republicii Moldoveneşti, în acelaşi timp socoate posibilă formula unirii popoarelor înfrăţite moldovenesc şi românesc într-o alianţă federativă strânsă”. (Aplauze pe unele bănci)

În numele populaţiei germane din Republica Moldovenească deputatul Von Lesch declară: „În calitate de reprezentant al tuturor germanilor din Republica Moldovenească, care se ridică la mai bine de 75.000 în numele fracţiunii mele declar, că populaţia germană nu ne-a împuternicit să hotărâm chestiunea alipirii Republicii Moldoveneşti oriunde ar fi; la această chestiune poate da răspuns congresul tuturor germanilor din Republica Moldovenească. De aceea noi ne abţinem de la vot”.

În numele bulgaro-găgăuzilor, deputatul Misircov declară: „Fracţiunea bulgaro-găgăuzilor m-a împuternicit să declar, că ea în niciun caz nu se socoate în drept fără împuternicirea populaţiei găgăuze şi bulgare din Basarabia, se discute şi să hotărască chestiunea alipirii Basarabiei la orice stat vecin. Chestiunea înţelegerii cu statele străine, care ar limita drepturile politice şi neatârnarea Basarabiei, după părerea fracţiunii, poate fi pusă în discuţie şi rezolvată numai de către adunarea constituantă a Republicii Moldoveneşti, aleasă liber de către tot poporul, de aceea fracţiunea bulgaro-găgăuză în chestiunea unirii Basarabiei la România în orice condiţiuni se abţine de la vot”.

Reprezentantul populaţiei ucraniene deputatul A. D. Osmolovschi declară: „Când Ucrainienii ne-au trimis pe noi în Sfatul Ţării, ne-au dat mandat, ca fii credincioşi ai Republicii tinere, s-o păzim şi s-o întărim. Chestiunea alipirii ei oriunde ar fi nici nu s-a ridicat. Şi de aceea noi, neavând împuternicire pentru acest scop, nu ne socotim în drept a hotărî o chestiune de importantă atât de mare; după părerea noastră ea poate fi rezolvată numai prin voinţa întregului popor al Republicii Moldoveneşti exprimată prin adunarea constituantă”.

În numele Polonezilor iese deputatul Dudchievicz: „Regret foarte mult că în această zi solemnă pentru populaţia moldovenească, eu trebuie să vorbesc în limba rusă, care a fost simbolul împilării atât a naţiunii moldoveneşti cât şi a celei poloneze: limba moldovenească n-o cunosc, iar pe cea poloneză nu o vor putea înţelege Moldovenii. În această zi măreaţă, eu salut călduros nefericitul şi în acelaşi timp fericitul poporul moldovenesc înfrăţit, care în sfârşit poate să se unească cu poporul românesc legat prin sânge.

În numele poporului polonez susţin în întregime unirea Basarabiei cu România, cum aceasta o doresc moldovenii locuitorii băştinaşi ai acestei ţări.”

Din partea ligii culturale ruseşti iese deputatul A. F. Greculov: „Chestionare unirii Basarabiei astăzi în ordinea urgentă, sub nici un motiv nu poate fi rezolvată; ea poate să fie rezolvată numai de către adunarea constituantă moldovenească”.

Deputatul Ţiganco, în numele fracţiunii ţărăneşti, roagă să se întrerupă şedinţa pentru a discuta chestiunea, dacă fracţiunea va putea vota propunerea blocului.

Preşedintele suspendă şedinţa pentru 10 minute.

După redeschiderea şedinţei, deputatul Bârcă (Teodosie) dă citire declaraţiei unei părţi a fracţiunii ţărăneşti, care s-a separat de acea fracţiune: „Noi mai jos iscăliţii deputaţi moldoveni, ne-am hotărât astăzi, în această zi măreaţă şi sfântă pentru naţiunea noastră să ne unim cu toţi Moldovenii din Sfatul Ţării pentru făptuirea unirii noastre cu fraţii de sânge din România (aplauze). Eu cred că din cei ce împărtăşesc părerea noastră sunt încă mulţi”.

Dep. Halippa, de pe bancă: „Sunt mulţi de aceştia!”

În numele muncitorilor, deputatul Crivorucov, declară: „Având în vedere seriozitatea momentului, când Sfatul Ţării, sub influenţa unei politici fără răspundere a unei grupări mici, este chemat să săvârşească un act de importanţă istorică mare şi recunoscând că Sfatul Ţării nu este împuternicit pentru aceasta de către poporul republicii, eu ca reprezentant al clasei muncitoare, ţin de datoria mea să arăt, că clasa muncitoare îşi declină răspunderea pentru actul care se înfăptuieşte în spatele lui, şi refuză de a lua parte la votare”.

Preşedintele, adresantu-se adunării, întreabă, cum să se facă votarea rezoluţiei Blocului şi a altor rezoluţii.

Dep. Cijevschi, în numele Blocului moldovenesc, cere ca votarea să se facă nominal şi deschis.

Dep. Ţiganco, în numele fracţiuni ţărăneşti cere vot secret.

Preşedintele dă cuvântul unui orator să se pronunţe pentru votul deschis şi unuia pentru secret.

Dep. Buzdugan (ţine o cuvântare) se pronunţă pentru votul deschis, motivând că în acest moment istoric important, fiecare trebuie deschis şi cu curaj, să-şi exprime părerea în faţa poporului întreg şi a ţării, ca poporul şi istoria să ştie adevărata opinie a fiecărui deputat ce îşi dă votul.

Dep. Diaconovici, vorbeşte împotriva votului deschis, găsind că numai votul secret poate da fiecărui deputat posibilitatea, fără ingerinţe din partea oricui ar fi, să-şi spună cuvântul său în această chestiune atât de importantă pentru întreaga ţară.

Preşedintele: „Propun să se voteze nominal chestiunea – să se facă votarea deschis sau secret. Rezultatul votului este următorul: pentru votul deschis s-au pronunţat 82 deputaţi, contra 27 şi 16 s-au abţinut.”

Preşedintele: „Pun rezoluţia Blocului moldovenesc la vot deschis nominal”.

Se votează şi după aceasta Preşedintele cu vicepreşedintele număra voturile.

Preşedintele I. C. Inculeţ: „Cu adâncă emoţiune vă duc la cunoştinţă rezultatul votării. Domnia voastră cu unanimitate de voturi m-aţi pus în capul Sfatului Ţării şi în mod cinstit, ca un revoluţionar adevărat şi democrat, am muncit pentru binele poporului. (…)Şi eu cu conştiinţa curată vă spun, că actul unirii, care se săvârşeşte astăzi, se face pentru binele ţărănimii şi conştiinţa mea, a alesului lor, este curată. Şi acum, domnilor deputaţi, să-mi daţi voie să vă duc la cunoştinţă rezultatul votării. Pentru rezoluţia Blocului moldovenesc au votat 86 deputaţi, împotrivă 3; s-au abţinut 36; absenţi 13.  Cu majoritate de 86 voturi împotrivă a 3 rezoluţia pentru unirea Basarabiei cu România a Blocului moldovenesc este primită (aplauze furtunoase). Trăiască unirea cu România mamă!”

În acest timp în sala şedinţei îşi fac apariţia oaspeţii români în cap cu primul ministru d. Marghiloman.

Preşedintele comunică capului guvernului român, d. Marghiloman, rezultatul votului Parlamentului. O nouă explozie de aplauze şi strigăte „Vivat!”, „Trăiască România!”.

După propunerea Preşedintelui, secretarul Sfatului Ţării, deputatul Buzdugan dă citire  declaraţiei primite de către Sfatul Ţării, în limba moldovenească, care este ascultată în picioare de toată asistenţa. La tribună se urcă d. Marghiloman primul ministru al României şi declară: 

„În numele poporului român şi al Regelui Ferdinand I iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte şi în veci! Trăiască România Mare!”termină el (Aplauze furtunoase şi strigăte: „Vivat!”, „Ura!”, „Trăiască România Mare!”, „Trăiască Unirea în veci!”).

Din public se aruncă flori deputaţilor.

Preşedintele Sfatului Ţării I. C. Inculeţ pune întrebarea primului-ministru d. Marghiloman: primeşte guvernul român condiţiunile unirii, citite de către secretarul Buzdugan, din rezoluţia Blocului moldovenesc, primite de către parlament ca declaraţie a Sfatului Ţării?

Primul ministru d. Marghiloman se urcă din nou la tribună şi declară că guvernul român primeşte în întregime atât litera cât şi sensul condiţiunilor unirii Basarabiei cu România pe bazele arătate în rezoluţia Blocului moldovenesc, primite ca declaraţie a Sfatului Ţării (aplauze furtunoase şi strigăte „Ura”, „Trăiască unirea”, „Trăiască România Mare, nouă”).

Deputaţii şi publicul ovaţionează pe preşedintele I. C. Inculeţ, primul-ministru Ciuhureanu şi ministrul Pelivan. Preşedintele, la ora 7 şi 20 seara, declară închisă şedinţa Sfatului Ţării.

Preşedintele Sfatului Ţării Inculeţ
Secretari I. Buzdugan, B. Epuri

Rezoluţia Blocului moldovenesc din 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară:
Republica democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţa cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mamă-sa România. Această unire se face pe următoarele baze:

1. Sfatul Ţării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare după nevoile şi cererile norodului; aceste hotărâri se vor recunoaşte de guvernul român.
2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Ţării (dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie.
3. Competenţa Sfatului Ţării este:
   a). votarea bugetelor locale;
   b). controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor;
   c). numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de guvern
4. Recrutarea armatei se va face în principiu pe baza teritoriale.
5. Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămân în putere şi vor putea fi schimbate de parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei
6. Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.
7. Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în consiliul de miniştri români, acum desemnaţi de actualul Sfat al Tării, iar pe viitor luaţi din sânul reprezentanţilor Basarabiei din parlamentul român.
8. Basarabia va trimite în parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret.
9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraş, zemstve şi parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct şi secret.
10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin constituţie.
11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnistiate.

Basarabia unindu-se ca fiică cu mamă-sa România, parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a constituantei, în care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în constituţie a principiilor şi garanţiilor de mai sus.

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea şi totdeauna!

Preşedintele Sfatului Ţării I. Inculeţ
Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan

 (http://centenarulromaniei.ro/)