Unicat naţional: „Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc” din Craiova

„Fondatorul Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc, dr. Lucian Dindirică, a pus bazele acestui proiect în anul 2016. Sub forma unei Biblioteci a Exilului Românesc, donată de academician Basarab Nicolescu, constând din lucrări şi volume, documente, poze şi însemnări ale generaţiei exilului stabilite în Franţa începând cu mijlocul secolului trecut, proiectul a luat amploare de-a lungul anilor. Eforturile noastre s-au îndreptat în direcţia reîntregirii culturii româneşti cu tezaurul cultural realizat în afara ţării, din anii exilului românesc postbelic până în prezent. Astfel ne-am propus să aducem în atenţia publicului larg opera scrisă a unor figuri marcante ale istoriei şi culturii româneşti. Sediul muzeului se află în Casa Dianu, clădire-monument istoric, construită la începutul secolului al XX-lea, într-o perioadă în care oraşul Craiova cunoştea ample transformări urbanistice. Imobilul a fost proiectat ca reşedinţă a familiei Dumitru şi Polina Dianu, din al cărei arbore genealogic s-au desprins moşieri, negustori şi importanţi intelectuali ai vremii”. (https://muzeulexiluluiromanesc.ro/)

Odată cu vizitarea oraşului din Bănie cu ocazia Târgului de Crăciun, am descoperit un muzeu interesant: „Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc”, dedicat în exclusivitate personalităţilor culturii române aflate în exil. Muzeul se află în administrarea Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” Dolj şi este singura instituţie culturală de acest gen la nivel naţional. Exilul românesc postbelic a fost provocat de instaurarea regimului comunist, de apariţia Cortinei de Fier, care a scindat Europa după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Mulţi dintre intelectualii români s-au împotrivit cenzurii şi au ales, forţaţi de noile condiţii sociale şi de anularea libertăţilor, calea exilului. Poligloţi şi sincronizaţi ştiinţific şi bibliografic cu Occidentul, cei mai mulţi dintre ei s-au impus în mediile în care au migrat. Azi, „Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc” se constituie într-un proiect de anvergură unic, în patrimoniul acestuia regăsindu-se zeci de colecţii extrem de valoroase prin prisma conţinutului ce îl furnizează. Proiectul a luat naştere din nevoia şi necesitatea generării unei viziuni de ansamblu asupra creaţiilor spirituale româneşti, realizate dincolo de hotarele ţării în vremea regimului comunist. Unicitatea fondurilor din Muzeu este dată de remarcabila lor diversitate, uşor de observat, mai ales prin prisma domeniilor reprezentate, de la ştiinţele umaniste şi sociale, teologie şi muzică, până la artele spectacolului şi cele vizuale, dar şi a tipurilor de materiale ce compun fiecare colecţie în parte. Eforturile instituţionale vizează popularizarea operelor semnate de nume sonore ale exilului românesc şi care, până în prezent, au circulat aproape o jumătate de secol doar în afara graniţelor ţării, numai o mică parte fiind editate şi traduse în limba română.

Vizitând rând pe rând exponatele, avem ocazia să parcurgem cu privirea scrisul de mână al autorilor binecunoscuţi nouă, aşa cum acesta apare în dedicaţiile olografe din cărţile preţioase sau în manuscrisele şi documentele originale din bibliotecile personalităţilor reprezentate în Muzeu, pe filele de corespondenţă purtată de scriitori celebri din exil, dezvăluite în premieră publicului din România. Trecând dintr-o cameră în alta, se pot admira piese de mobilier, obiecte personale şi fotografii inedite, dar şi unicate de artă vizuală din pictură, sculptură, desen sau gravură, ce ne îngăduie ca, preţ de o clipă, să ne imaginăm în mintea scriitorilor şi creatorilor de artă frumoasă. Arhivele aflate în patrimoniul muzeal reprezintă o mărturie solidă, o frescă documentară a activităţii culturale, ştiinţifice şi artistice întreprinse de personalităţi ale exilului românesc, precum şi un nepreţuit instrument de cercetare pentru toţi cei preocupaţi de creaţiile şi memoria oamenilor de cultură, stabiliţi pe întreg mapamondul în răstimpul monopolizat de comunismul românesc. Astfel se poate redescoperi această parte extrem de importantă din întregul cultural românesc, atât prin intermediul expoziţiilor organizate în cadrul Muzeului, cât şi al spaţiilor interactive gândite ca animând şi întregind tabloul narativ al exilului! Fiecare colţ din Muzeu a fost gândit ca spunând o poveste. Toate bunurile din patrimoniul muzeal, de la materialele scrise la cele audio-video, stau mărturie, atât activităţii creatoare, cât şi vieţii din culise a unor reprezentanţi de seamă ai culturii româneşti.

Muzeul a fost înfiinţat în cadrul unui proiect cu finanţare europeană, fonduri atrase de Consiliul Judeţean Dolj prin Programul Operaţional Regional 2014–2020. Inaugurarea a avut loc la sfârşitul lunii septembrie 2023. În prezent, Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc reuneşte creaţii literare şi artistice ale personalităţilor culturii române plecate în străinătate. Patrimoniul „Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc” este alcătuit din fonduri de documente şi colecţii personale ale lui Dinu C Giurescu, Dan Berindei, Basarab Nicolescu, Mircea Eliade, Leonid Mămăligă, Vintilă Horia, Cicerone Poghirc, Andrei Codrescu, Cezar Vasiliu, Ion Deaconescu, Andrei Şerban, Paul Barbăneagră, Corneliu Şerban Popa, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constantza Buzdugan, Rodica şi Şerban-Viorel Stănoiu, Romulus şi Ileana Vulpescu, Valeriu Veliman şi ale altor personalităţi culturale ale exilului românesc.

Înţelegerea conceptului de exil se raportează la multiplele sale valenţe sociale, culturale şi ideologice, modulate de experienţele individuale ale celor care resimt acut întreaga sa problematică. Exilul presupune o fenomenologie complexă, care nu poate fi circumscrisă unei definiţii suficient de cuprinzătoare. Această optică se dispersează, graţie unor parcursuri care vizează mai multe paliere de înţelegere, coagulate de un centru iradiant, care ţine în echilibru toate elementele generatoare de tensiune ontologică, pendulând între înăuntru şi în afară. Mecanismele acestui tip de „înstrăinare” se compun din experienţe literare diverse, care trebuie privite şi analizate individual, funcţionând ca un întreg alimentat de unicitatea creată prin diversitate. Spaţii geografice diferite, impregnate de fondul cultural mediat de fiecare conştiinţă creatoare, sedimentează nostalgia unui „acasă”, ale cărui linii de forţă refac resorturi interioare adaptabile noii realităţi. Raportul dublu „cultură minoră – cultură majoră” este ilustrat de exilul românesc care aduce problematica identităţii prin relaţia „centru – margine”, în termenii unei repoziţionări dinamice integratoare. Legătura dintre cele două lumi se constituie ca o sinteză a perspectivelor spaţiale, temporale şi identitare, al căror punct de convergenţă dă naştere unor patrii originare prin sensurile care guvernează fiecare creaţie. „Exilul este un exerciţiu de luciditate tragică, de subversiune involuntară a conştiinţei liberului arbitru: abia devenind «străin», îţi dai seama în ce măsură aşa-zisa noastră libertate este în realitate suma determinărilor imponderabile pe care ni le-a impus naşterea – rasa, naţionalitatea, credinţa, cultura, mentalitatea etc.” (Ştefan Augustin Doinaş, „Între farsă tragică şi destin”, „Secolul 20”, nr. 10-12/1997,1-3/1998). „În acest sens, «exilul» se dovedeşte a fi o categorie clasică a izgonirii, a antinomiei străinătate / intimitate, dezintegrare / integrare. Ea se lasă clar delimitată – prin condiţionarea în principal politică şi cultural-politică – de «emigrare», motivată mai degrabă personal sau economic (definită sociologic ca «migrare a sărăcimii şi a muncitorilor»), de «diaspora», provenită din vocabularul istoriei Bisericii, sau de noţiunea de «azil», care pune în prim-plan siguranţa nou găsită, dar concepând-o ca limitată temporal, în vederea unei întoarceri.” (Eva Behring, „Scriitori români din exil” (1945-1989), p. 13).

„Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc” se distinge printr-un amplu fond de carte. Fiecare colecţie, unică prin documentele rare deţinute, este complementară celorlalte donaţii. Astfel, se remarcă o varietate a domeniilor cuprinse în colecţii: istorie, literatură, artele spectacolului, drept, teologie etc. În afară de cărţi, colecţia cuprinde tablouri semnate de Miron Kiropol, fotografii personale şi documente în original, obiecte personale, fotografii şi corespondenţă cu personalităţi din ţară şi din exil: corespondenţa cu Vintilă Horia, George Uscătescu, Ileana Mălăncioiu, Ion Pop, Eugen Simion, Mircea Ciobanu, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, Constantin Abăluţă, Ioan Ţepelea, Constanţa Buzea, Mircea Zaciu, Alexandru Sfârlea, Alex Dohi, Letiţia Ilea şi Magda Cârneci.

 „Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc” îşi asumă o responsabilitate naţională necesară, respectiv, valorizarea elementelor culturale ale românilor aflaţi peste hotare din varii motive, ca parte a culturii întregului popor român, ca inimă a aceluiaşi plai românesc ce a dat naştere unor oameni speciali şi talentaţi care au lăsat semne şi însemne ce au propulsat pe mai departe cultura şi civilizaţia universală. O vizită aici devine necesară fiecăruia dintre noi. (George V. GRIGORE)

Surse: muzeulexiluluiromanesc.ro; republicaoltenia.ro; historia.ro; tvr.ro; gazetadedolj.ro