Singurul de acest gen din Europa şi unul dintre cele trei existente la nivel mondial, Muzeul aurului de la Brad este o bijuterie oferită de Dumnezeu României. Aici se află expuse cele mai spectaculoase şi valoroase 18 kilograme de aur nativ din lume, reprezentate din piese rare scoase din adâncurile pământului chiar în formele pe care le putem vedea noi astăzi. Numai una dintre figurine, celebra Şopârlă de aur, este evaluată la 3 milioane de dolari. Pe lângă ea, Harta României, Dansatoarea de flamenco, Balerina, Aripile îngerului, Pana scriitorului, Copacul vieţii, Leul, Crustaceul, sau Dinozaurul, sunt alte câteva exponate dintre cele 1300 existente. Colecţia conţine piese rare, unice în lume, unele fiind extrem de apreciate în expoziţiile internaţionale de la Paris, în 1937, şi de la München, în 2003.
Totul a început în anul 1896, când un geolog german, Schumacher, care lucra la exploatarea minieră de la Barza (Brad), surprins şi încântat de forma filoanelor aurifere din acest zăcământ, a înfiinţat un Muzeu al aurului în zonă. De-a lungul vremii s-au strâns în colecţia muzeului în jur de 2.000 de exponate, dintre care 1300 din aur sau având în compoziţie şi aur, începând de la foiţe subţiri (lamele, ace, filamente, dendrite, granule) şi terminând cu forme mai consistente (cristale, pepite). Aici există şi o bogată colecţie de minerale rare, precum nagyagitul, silvanitul, teluritul, pseudobrookitul etc. Mai sunt expuse obiecte arheologice descoperite în zona Brad – Crişcior, care dovedesc existenţa omului de peste 5.000 de ani şi a activităţii de extragere a aurului de 2000 de ani. Pot fi văzute şi unelte folosite la exploatarea aurului încă din perioada dacică şi romană, de când a funcţionat şi mina Barza. Valoarea exponatelor de aur constă în faptul că acestea nu au fost prelucrate. Ele sunt aşa cum au fost scoase din măruntaiele pământului de către mineri. Toate exponatele din aur au între 12 şi 22 de karate.
Pentru că trebuia să aibă partea lui de aventură, şi acest muzeu era să „treacă” în nefiinţă. În anul 2006, exploatarea minieră s-a închis. Începutul unei renovări a clădirii în care fiinţează muzeul avea să aducă complicaţii ce puteau conduce la pierderea acestui spaţiu atât de necesar. Numai prin eforturile conjugate ale forurilor locale şi naţionale s-a reuşit redeschiderea acestuia pe vechiul amplasament. Munca şi pasiunea lor au ajutat la redeschiderea muzeului după cinci ani şi după o amenajare modernă, care a costat câteva milioane de euro. „Cunoaştem aurul mai mult în lingouri şi bijuterii, dar puţini cunosc aurul aşa cum l-a făurit Bunul Dumnezeu. Bijuteriile din adâncuri au fost scoase cu osteneala a peste 40.000 de mineri, care au lucrat în zăcământul de la Barza, vreme de ani şi ani”, declara primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, la inaugurarea muzeului reamenajat, pe 4 decembrie 2012, chiar de praznicul Sfintei Varvara, ocrotitoarea minerilor.
Jocul metalului cu roca a trecut în zestrea muzeului şi s-a materializat în eşantioane minunate, recoltate de geologii şi minerii care au lucrat la diferite mine din Munţii Metaliferi, circa 80% fiind din zona Bradului-Musariu,Valea
Morii şi Brădişor. Migăloasa lucrare a timpului a fost cea care a dat naştere unor forme care îi concu-rează şi pe cei mai mari dintre sculptorii şi pictorii umanităţii. Privim spre aceste minunăţii născute de geniul naturii şi rămânem uimiţi. Câtă bogăţie exprimată într-un mod măiastru are natura României la sânul ei
unic şi darnic!
Astăzi, toate minele de aur din zona Munţilor Metaliferi, de la
Zlatna la Săcărâmb, stau închise şi au pe garduri şi ziduri însemne străine.
Munţii noştri aur poartă. Aur de… vis! (George V. GRIGORE)