Tronul a fost descoperit la Suceava în zona din faţa Cetăţii de Scaun. Este, după cum se poate observa, un tron din gresie locală, iar pe el este sculptat, în faţă, un cap de bour, iar în spate se repetă acelaşi motiv. Această piesă este deosebit de importantă, este unicat în istoria Moldovei. (Monica Dejan, muzeograf)
Scaunul de domnie sau Tronul voievodal era un simbol al puterii absolute, aşa cum erau reprezentative şi scaunele de judecată, scaunele breslelor, scaunele din cer (scaunul lui Dumnezeu) etc. Sala tronului era un spaţiu acordat puterii depline. Tronurile erau bogate, din aur şi pietre preţioase, sau simple, din piatră, lemn sau metal. Despre aceste tronuri domneşti din Ţările Române nu ştim prea multe, cum nu ştim despre bogatele coroane ale voievozilor noştri, pe care le vedem doar în picturile bisericeşti. Şi totuşi… un astfel de tron domnesc, ce ne parvine din epoca marelui Ştefan cel Mare al Moldovei, a fost descoperit la Cetatea de Scaun a Sucevei.
În vara anului 2017, la aniversarea a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a Domnitorului Ştefan cel Mare, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Bucovinei au demarat proiectul expoziţional Ştefan cel Mare. Din istorie în veşnicie, beneficiind de sprijinul Consiliului Judeţean Suceava şi de cel al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.
La demersul expoziţional iniţial s-au alăturat numeroase instituţii muzeale de prestigiu. Deşi în zilele noastre avem puţine obiecte care să fie legate direct de persoana lui Ştefan cel Mare şi a familiei sale (peste 300 de obiecte descoperite în cursul cercetărilor arheologice de la Suceava, Iaşi, Bacău, Vaslui, Hârlău, Botoşani, Târgu Trotuş, aparţinând secolelor XV-XVII: arme, obiecte de podoabă, monede, vase, cahle pentru sobă şi textile arheologice), în expoziţie a fost prezent stindardul liturgic dăruit de Ştefan cel Mare Mănăstirii Zografu (Muntele Athos), cea mai importantă şi valoroasă piesă din timpul domniei sale care a fost păstrată până astăzi. Printre piesele remarcabile se numără panaghiarul dăruit de Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare, ctitoriei sale Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului de la Bacău şi fragmentul din racla Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, pisania Bisericii Sfântul Procopie de la Milişăuţi (jud. Suceava) – ctitorită de Ştefan
cel Mare şi distrusă în timpul Primului Război Mondial în timpul confruntărilor ruso-austriece –, documente şi manuscrise datând din a doua jumătate a secolului XV, dar şi tronul de piatră descoperit la Cetatea de Scaun a Sucevei.
Tronul din piatră al marelui Ştefan cel Mare al Moldovei, descoperit la Cetatea de Scaun a Sucevei, ne arată cât de modest era marele domnitor, dar şi înţelesul simbolic al materialului (piatra) din care era realizat; piatra ca statornicie, ca simbol al veşniciei. Ştim că modul în care a condus Moldova cât timp a fost domnitor, a făcut ca aceasta să se dezvolte economic, spiritual şi cultural. Iar tronul său de piatră poate fi trecut printre celelalte „scaune” de piatră cunoscute: cel de la Cetăţuia Negru Vodă, cele din munţii Buzăului (de la Aluniş, etc.), sau Tronul străbunilor, piatra uriaşă înconjurată de legende, ascunsă în pădure în Ţara Haţegului, ca element simbolic statutar. (George V. GRIGORE)
Surse: mnir.ro; historia.ro; doxologia.ro; stefancelmare.ro;