Opinia Națională

Săptămânal de opinie, informație și idei de larg interes național

  • Home
     
  • Publicații
     
  • Editorial
     
  • Universitaria
     
  • Despre noi
     
  • Contact
     
Back to top

Prima pagină > Cultura la zi > Traianus Decius poate fi admirat la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Traianus Decius poate fi admirat la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

icon-calendarData: 14 octombrie 2025

Dacă ajungem la Muzeul de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa, secţiune a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, putem vedea în vitrine printre alte exponate de 2000 de ani vechime şi capul de bronz al statuii împăratului roman Traianus Decius (249-251 d. Hr.), descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Fiind bombardaţi cu multe informaţii (unde am parcat maşina, ce face copilul, de unde luăm apă) poate nu asimilăm tot ceea ce ne spune ghidul cu atâta pasiune. Auzim la un moment dat despre „Capul de bronz al statuii împăratului roman Traianus Decius” (249-251 d. Hr.), descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi datând din a doua jumătate a secolului al III-lea, dar câteodată există posibilitatea de a-l confunda cu împăratul Traian, cel ce l-a înfruntat pe Decebal. Privim statuia din bronz din vitrine şi trecem mai departe… Aflăm că originalul se află la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul de aici mulţumindu-se cu o copie. Dar, împăratul Traianus Decius (Messius Traianus Decius, 249-251) s-a născut pe teritoriul oraşului Sirmium, capitala de atunci a Pannoniei Inferior, şi deschide seria împăraţilor romani din Illyricum, prin a căror energie şi capacitate militară Imperiul va fi salvat de la prăbuşire. Cu înscăunarea lui are loc şi o puternică reacţiune de esenţă tradiţională romană, împotriva influenţelor orientale, care timp de o jumătate de secol s-au infiltrat în societatea, cultura, religia şi în viaţa politică a Imperiului. Traianus Decius şi-a ales ca model de viaţă pe cuceritorul Daciei, motiv pentru care numele acestuia figurează în titulatura sa. Noul împărat dorea să impună un program politic conservator, menit să restaureze diarhia principatului, cum o concepuse Augustus. Scurta sa domnie, dar, mai ales, ignorarea noilor fenomene istorice au dus la eşecul acţiunii sale restauratoare. Traianus Decius va fi obligat să înfrunte pe frontiera dunăreană o nouă invazie barbară a goţilor la Dunărea de Jos, cei mai înverşunaţi duşmani ai Romei la mijlocul sec. III. Aceştia, sub conducerea regelui Kniva, au alcătuit o mare coaliţie antiromană, pe care izvoarele antice o numesc „scitică”, deoarece venea din locurile odinioară ocupate de sciţi. În acţiunea lor, goţii asediază şi cuceresc capitala Traciei, Philippopolis (Plovdivul de astăzi din Bulgaria), iar in iunie 251, înfrâng, în vecinătatea oraşului Abritus (Razgrad), oştile romane. În această confruntare va pieri şi împăratul. Cu domnia lui Traianus Decius se complică problema raporturilor, până atunci îngăduitoare cu creştinii. Un edict special este dat de împărat prin care se urmărea identificarea, arestarea şi pedepsirea creştinilor. Se consideră că loialitatea faţă de tron şi stat se manifestă prin adorarea zeilor capitolini. Traianus Decius plănuia extirparea acestei credinţe, pentru refacerea unităţii religioase din epoca lui Augustus.

Portretul statuar îl reprezintă pe împărat ca un om în vârstă, cu craniul dolicocefal, rotunjit în partea posterioară, cu faţa pătrată, obrajii proeminenţi, ochii foarte apropiaţi, barba scurtă, acoperind maxilarele, bărbia mică şi rotundă. Mustaţa împărţită în două se uneşte cu barba. Părul are volum şi este figurat ordonat. Reprezentarea meşelor părului şi a bărbii este foarte decorativă. În vârful capului două nituri serveau la fixarea unei coroane. Sprâncenele sunt groase, foarte apropiate de ochi. Pleoapele superioare se prelungesc cu două riduri lungi. Irisul este circular, pupila încastrată, probabil cu sticlă. Nasul este lung, gros şi rotunjit în vârful lui, iar gura este subţire. Capul de bronz al statuii împăratului roman Traianus Decius din secolul III este o preţioasă descoperire a trecutului nostru şi o pagină importantă a istoriei noastre milenare. (George V. GRIGORE)

Surse: wikipedia.org; rasfoiesc.com; vininacium.nl; armstrongeconomics.com; roman-emperors.sites.luc.edu; doxologia.ro; academia.edu; probook.com; researchgate.net; monetaryhistoryofworld.com

Online

  • Bucuresti, dragostea mea (10)
  • Ce citim (65)
  • Centenar (30)
  • Cetăţean european (96)
  • Chipuri ale succesului (7)
  • Civilizaţia străzii (21)
  • Cultura la zi (146)
  • Destine (3)
  • Editorial (334)
  • Educaţie financiară (28)
  • Estetica străzii (30)
  • Ferestrele Istoriei (49)
  • Ferestrele trecutului (25)
  • Implicaţi (313)
  • Interviu (24)
  • Invitaţie la drumeţie (9)
  • Invitaţii în lumea artelor plastice (275)
  • Istorie abandonata (14)
  • Istorie recuperată (20)
  • Locuri (11)
  • Mari români (15)
  • Memorator (1)
  • Pasiuni (2)
  • Popasuri culturale (75)
  • Povești adevărate (3)
  • Preuniversitaria (270)
  • Puncte de vedere (28)
  • Romania de top (18)
  • Romania Spectaculoasa (45)
  • Studenție (2)
  • Tradiții (18)
  • Unde ne sunt absolvenţii (12)
  • Universitaria (1.024)
  • Vacanţă deşteaptă (13)
  • Valori româneşti (120)
  • Vitralii (311)
  • Vorbe altfel (4)

Numărul 808

Copyright Opinia Națională 2012