Themis (Zeiţa Justiţiei) nu mai e legată la ochi

Fake. Conspiraţie. Isterie. Provocare. Lovitură de stat. Minciună. Intoxicare. Indiferenţă. Izolare. Mizerie. Responsabilitate. Hoţi. Vânduţi. Trădători. Iresponsabilitate. Pregătire. Gaze lacrimogene. Galerii. Competenţă. Incompetenţă. Cinste. Ipocrizie. Măsuri. Ba tu! Ba tu! Fugă. Măşti. Bani murdari. Arme. Legionari. Fascism. Bani… Sunt unele dintre cele mai folosite cuvinte în ultimul timp.

De o vreme (de prea multă vreme!) suntem toţi bolnavi. Parcă am avea gripă. O gripă pe care noi, românii, în general, o tratăm cam cu indiferenţă. De ce ar fi altfel acum?! Pentru că e o acţiune mai iute şi mai perfidă? Pentru că se modifică rapid? Pentru că lumea recunoaşte că a fost luată prin surprindere? Pentru că nu mai suportăm? Pentru că ne-am plictisit? Că nu mai avem răbdare? Pentru că încă nu există un „diagnostic” unanim acceptat global? Dar noi suntem de mult împărţiţi între a accepta şi a nu accepta, cu multe nuanţe care nu conduc la majoritate eficientă! Majorităţi din jumătăţi, din sferturi…Sigur, gândim că e vorba de majorităţi dintre cei interesaţi, activi. Numai că la efecte, benefice sau nu, participă toată lumea, nu numai majorităţile din grupuri!

Şi-n timp ce noi alegem să fim ori panicaţi, ori implicaţi, ori indiferenţi, evident şi „normali”, curg ştirile (contradictorii şi ele) despre efecte prezente şi viitoare. Lumea întreagă este în alertă. Bursele nu se simt prea bine. Economiile se încălzesc, se răcesc, se virusează. Câştigă doar… Cine?! Adică nu vorbim chiar despre o glumă.

Dar românii sunt glumeţi. Nu pentru că şi-ar etala simţul umorului pentru a detensiona situaţia, ci pentru că, într-o parte semnificativă, au găsit, ca mai mereu, o portiţă! Nu contează consecinţele! Că aşa suntem noi. Ne lansăm în bătălii, nu pentru a câştiga, ci pentru a demonstra! Şi unii dintre concetăţenii noştri demonstrează că pot fi iresponsabili într-o situaţie în care pot aduce prejudicii, inclusiv lor şi familiilor, prietenilor. „Fentează” legea. Dacă li se întâmplă ceva, nu ei sunt de vină! Sigur, nu numai în România sunt astfel de cazuri. Dar mi-e mai aproape cămaşa decât taiorul! „Gripa” aceasta a gripat grav societatea noastră. Virusul neîncrederii, al sfidării, dublat de acela al băşcăliei, suprapus pe virusul autosuficienţei, al specializării „din gură-n gură”, pe reţelele sociale, ne-a cam lăsat fără apărare.

Se zice că „unde-i lege nu-i tocmeală”! Se zice că noi toţi trebuie să respectăm legea! Se zice că Themis (Zeiţa Justiţiei) e legată la ochi. Dar, la noi, justiţia are „lentile” cu „dioptrii”, uriaşe. Se vede. Nu ar trebui să aibă vreo legătură, dar şi Justiţia, ca şi Politica, este o activitate vocaţională. Sigur că se poate şi învăţa şi mai ales aplica, după LEGE, fără tocmeală. Nu de dreapta, nu de stânga, nu de centru, nu de extreme, nu de conjunctură. Altfel, democraţia e NU.

Noi suntem parcă din ce în ce mai „gripaţi”. Obişnuiţi să folosim „medicamente” străine, vedem că „reţetele” sunt contradictorii. (Mioara VERGU-IORDACHE)