Teatrul profesionist românesc din Vârșeț (Serbia)

Scena în limba română „Petru Cârdu” – pasiune, dăruință și talent

Trebuie să știm că românii din jurul granițelor țării noastre  (moldoveni, bănățeni, tribali, moroșeni, aromânii, vlahii etc.) au luptat și luptă din greu pentru păstrarea identității naționale, pentru cultura și tradițiile lor. Istoria, cultura și tradițiile lor trebuie cunoscute și de noi, românii din interiorul granițelor țării. Astfel, s-au adunat cărți în limba aromână la București, spre a se crea o mare bibliotecă virtuală, s-a turnat un film artistic în limba aromână (regia Toma Enache), mai multe filme documentare, dar și proiecte culturale și spirituale deosebite.

O instituție de cultură ce merită a fi amintită aici este Teatrul Popular Românesc din Vârșeț. Înființarea Teatrului Popular Românesc la Vârșeț în anul 1949 a însemnat un factor important în procesul de promovare a vieții și culturii teatrale românești în Voivodina (Serbia). Teatrul Popular a avut un rol pozitiv stimulând activitatea secțiilor de diletanți (amatori) din satele românești și apropiind spectatorul obișnuit de la țară de scenă. Însă, după șapte ani de existență, pe 17 mai 1956, acest teatru este desființat, iar motivul invocat a fost lipsa de mijloace financiare. După aproape jumătate de secol, datorită angajamentului Comunității Românilor din Serbia, în anul 2003, la Vârșeț se reînființează Teatrul Profesionist Românesc, care într-un interval de 10 ani a prezentat 20 de premiere cu 10 reprezentații pentru fiecare premieră, adică 200 de spectacole.

La ora actuală, Teatrul Profesionist Românesc poartă numele de Scena în limba română „Petru Cârdu” de pe lângă Teatrul Național Sterija din Vârșeț”. Petru Cârdu a fost un mare aromân, aproape 10 ani directorul acestui teatru, poet şi publicist, critic literar şi mediator în dialogul cu marii scriitori ai lumii. Memorabile rămân interviurile sale cu Cioran, Ionesco, Eliade, Noica, Crnjanski, Bogza, Stănescu, Bulatović, Pavić, Pavlović, Arrabal, Preda, Zlobec, Blandiana, Bugajski, Kupriyanov. Fiecare dintre aceste interviuri a fost de fapt un dialog viu despre poezie, filosofie sau artă între mari oameni de cultură. Petru Cârdu este reprezentat în zeci de volume de antologii din ţară şi străinătate.

Vârșețul este al doilea cel mai mare oraș din districtul Banatul de Sud în Voivodina  (Serbia). Dovezi arheologice din Vârșeț, Vatin, Mesic (Mesić) și Orašac atestă faptul că această zonă era locuită încă din neolitic. Municipalitatea Vârșeț se întinde pe o suprafață de 800 kmp și are o populație de 54.369 locuitori (2002). Orașul de reședință avea 40.000 locuitori în anul 2002. Aici se află o importantă comunitate a românilor din Voivodina, care numără 5.913 locuitori și reprezintă 11% din populație (a doua ca mărime după cea din  Alibunar). În 2005 România a deschis un consulat general aici.

În 1881 la Vârșeț locuiau 33.477 de persoane, din care 17.676 români, 7.704 germani, 4.292 sârbi, 1.444 maghiari, și 2.361 din alte etnii. Principalele drumuri europene care fac legătura între Belgrad și Timișoara trec prin Vârșeț. În plus, drumul Vârșeț – Cuvin – Smederevo – E 75 este de asemenea important. Există și un aeroport la școala de piloți de JAT. Datorită pantelor sale moderate și plăcute, Muntele Vârșeț, situat într-o câmpie monotonă, oferă condiții bune de recreație. Misa, partea sa superioară, situată în sudul masivului, este cel mai faimos loc pentru picnic a comunității din Vârșeț. Municipalitatea este bogată în monumente arhitectonice. Unul dintre acestea este Turnul Vârșețului din secolul al XVI-lea, care a fost distrus de mai multe ori, iar apoi reconstruit. Mănăstirea din satul Mesic, construită în secolul al XV-lea este centrul spiritualității sârbe din această parte a Banatului. În orașul propriu-zis este de remarcat Primăria, formată din trei clădiri, din care două în stil clasicist, construită în 1757. Palatul episcopal din Vârșeț, reședința episcopilor Banatului, este un monument istoric și de arhitectură din secolul al XVIII-lea. Acesta adăpostește o capelă cu iconostas, o librărie și o galerie de portrete a episcopilor de Vârșeț. Konkordija este o clădire stil clasicist construită în 1847 și cumpărată în 1852 din nevoia de spațiu a capelei Sf. Roka. Alte monumente din oraș sunt Catedrala Ortodoxă Sârbă și Catedrala Ortodoxă Română. În oraș există un lăcaș de cult român ortodox. Biserica Ortodoxă Română a ridicat această biserică la rang de catedrală a Episcopiei Daciei Felix.

Scena în limba română „Petru Cârdu” de pe lângă Teatrul Național Sterija din Vârșeț are ca Președinte al Consiliului Artistic pe prof. Ion Berlovan, iar Otilia Pescariu este coordonator. Scena în limba română „Petru Cârdu” a participat la numeroase festivaluri naționale și internaționale, au prezentat spectacole pe scenele românești din Serbia și România, bucurându-se de succes remarcabil, atât actorii, cât și regizorii. În luna octombrie 2013, cu ocazia jubileului, un deceniu de activitate și existență, s-a organizat la Vârșeț o expoziție de costume de scenă și populare și s-a prezentat spectacolul cu piesa Neînțelegerea. A urmat o masă rotundă dedicată evenimentului, iar invitați au fost oaspeții din România – Teatrul Al. Davila din Pitești. Manifestarea în ansamblu ei a fost sprijinită de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni. În septembrie 2013, Centrul de Cultură George Apostu din Bacău a adus actorii români ai Teatrului Sterija din Vârșeț la c Reuniunea Teatrelor Naționale din România și Republica Moldova. Astfel, Centrul de Cultură George Apostu din Bacău a adus la cunoștința publicului iubitor de manifestări artistice din domeniul artelor spectacolului derularea unui nou parteneriat ce va avea ca obiectiv promovarea secției în limba română din cadrul Teatrului Național Sterija. Ivit în contextul fericit al evenimentelor legate de aniversarea Centenarului Unității Românești (1918-1920), pretextul este oferit de derularea la Chișinău a celei de-a V-a ediții a Reuniunii Teatrelor Naționale din România și Republica Moldova, în perioada 16-29 septembrie 2019. Un eveniment teatral de excepție, inițiat, din dor de limba română, de domnul Petru Hadârcă, director al Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău, care privilegiază cultura și limba națională, singurele repere și certitudini identitare capabile astăzi să aglutineze întreaga românitate, dincolo de toate granițele pe care istoria le-a așezat între noi. Un element de noutate al programului din anul 2019 a fost oferit de prezența Teatrului Național Sterija din Vârșeț. Trupa de actori „Scena Română” din cadrul Teatrului Național „Sterija” din Vârșeț, a fost prezentă cu spectacolul Adolescentul din duba cu sentimente de unică folosință, după lucrarea cunoscutului dramaturg român Mircea M. Ionescu. Trebuie să menționăm faptul că această colaborare inedită, ce a reunit românitatea din Voivodina cu cele din România și din Republica Moldova, a fost rodul diligențelor depuse de domnul Gheorghe Geo Popa, director al Centrului de Cultură George Apostu din Bacău, încă din perioada în care a deținut funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale. Spectacolul Adolescentul din duba cu sentimente de unică folosință a avut loc în Sala Studio a Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău, pe data de 19 septembrie 2019, din distribuție făcând parte actorii Ionel Cugia, Monica Boldovină Bugle, Maribel Popa și Marina Valeria Jurca. Regia a purtat semnătura lui Iulian Ursulescu, iar scenografia a fost realizată de Sofia Lučić. Aportul financiar aferent derulării acestui proiect cultural a fost susținut, cu aceeași generozitate cu care o face de fiecare dată, de Societatea de Investiții Financiare Moldova. Această colaborare cu secția în limba română a Teatrului Național Sterija din Vârșeț se anunță a fi doar preambulul unui amplu proiect teatral conceput în cadrul Centrului de Cultură George Apostu din Bacău, intitulat Triptic teatral românesc – Vârșeț-Cahul-Bacău. Acest proiect a avut ca punct de plecare rezidența de teatru din luna noiembrie 2019 (Bacău) și s-a finalizat prin montarea spectacolului America de acasă, după lucrarea dramaturgului român Mircea M. Ionescu, producându-se astfel un spectacol ce a fost jucat inclusiv pe scena noului Teatru Republican Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul (Republica Moldova), construit pe baza finanțării oferite de Guvernul României.

Despre activitățile culturale ale românilor din Serbia scrie cu dedicație colectivul redacțional al Revistei Glasul Cerbiciei, de unde se pot informa toți cei doritori.

În ultimii ani, sub auspiciile administrației locale, au avut loc și spectacole de păpuși și marionete în limba română. Astfel, în anul 2015 Teatrul EDU a realizat primul spectacol de păpuși pentru copii în limba română. Fondurile pentru acest proiect au fost aprobate în cadrul concursului pentru programe și proiecte care vizează păstrarea și dezvoltarea culturii comunităților etnice minoritare. Spectacolul care a fost creat în cadrul acestui proiect reprezenta prima dramatizare a basmului popular românesc Piticul, care ne spune povestea unui luptător mic, dar neobosit când este vorba de dreptate. Acest spectacol este destinat în primul rând copiilor din mediul rural, care frecventează cursurile în limba română și nu au posibilitatea să viziteze instituțiile culturale, în mare concentrate în orașe, cu regularitate. – spune Bojana Đorđević, autorul proiectului.

Piesa au văzut-o deja elevii Școlii Elementare Olga Petrov Radišić din Vârșeț, elevii Școlii Elementare Moša Pijade din Gudurica și elevii din Marcovăț, râmând a fi vizionată și de elevii școlilor din Râtișor și Vlaicovăț. Actorii piesei (distribuția) sunt Ivan Đorđević, Otilia Pescariu, Bojana Ivanov-Đorđević și păpușile Teatrului EDU.

Acestea sunt lucruri pozitive în domeniul cultural ce adună grupurile de români (moldoveni, bănățeni, tribali, moroșeni, aromâni, vlahi etc.) din jurul granițelor noastre și le oferă astfel o rază de soare, o speranță întârziată, un  fior de recunoaștere a unei identități, a unui călduros „acasă”… (George V. GRIGORE)

Surse: ris.org.rs; decenei.com; timpromanesc.ro; npsterija.rs; researchgate.net