Târgul GAUDEAMUS Radio România, 2019. Cartea – alternativa reală a cunoaşterii

Târgul Gaudeamus Radio România şi-a întâmpinat anul acesta cititorii cu rafturile pline de noi şi incitante apariţii editoriale, constituind deliciul iubitorilor de literatură. Ediţia a XXVI-a a manifestării iniţiate şi organizate, în Pavilionul B2 – Romexpo, de postul public de radiodofuziune, Gaudeamus a stat sub semnul aniversării a 30 de ani de la momentul istoric al Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Aşa cum ne-a obişnuit, şi în toamna acestui an, Târgul Gaudeamus Radio România a devenit centrul pieţei editoriale şi al vieţii culturale, dovadă stând cei peste 120.000 de vizitatori care i-au trecut pragul în acest an, pentru a cunoaşte oferta celor peste 300 de edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ, centre şi institute culturale, instituţii mass-media, agenţii de difuzare de carte, firme multi-media, agenţii literare, organizaţii non-guvernamentale cu profil cultural şi educaţional, asociaţii profesionale, librării, biblioteci.
Deopotrivă târg de carte şi cafenea literară, Gaudeamus şi-a propus şi a reuşit să organizeze evenimente culturale caracterizate printr-o atmosferă caldă şi primitoare.

Standurile au fost luate cu asalt de mii de bucureşteni, dar şi de foarte mulţi oameni veniţi cu autocarele la târg, pasionaţi de citit, aceştia găsind la standuri orice subiect îi interesează sau pasionează, de la medicină, inginerie, religie, ghiduri turistice, istorie, geografie, până la cărţi despre plante medicinale şi romane de tot soiul. Şi mulţi, mulţi tineri şi copii, ceea ce ne dă speranţe. Cartea redevine un bastion al cunoaşterii, ieşind din conul de umbră în care a fost plasată temporar de noile tehnologii de informare rapidă, uşor accesibile.
Ediţia din acest an a continuat tradiţia organizării unor mini-expoziţii sau ateliere de creaţie dedicate celor mai mici vizitatori, evenimente interactive care, bucurându-se de participarea unor invitaţi speciali au avut rolul de a aprinde în sufletul celor mici pasiunea pentru cuvântul tipărit, învăţân-du-i de la o vârstă fragedă să caute în paginile cărţilor informaţia de care vor avea atâta nevoie pentru a deveni oamenii maturi şi responsabili de mai târziu.
Printre lansările de carte enumerăm, într-o selecţie fără pretenţii de exhaustivitate: Carol al II-lea. De la dezertare la genocid (Gică Manole, Editura Cartea Românească Educaţional); Insula Şerpilor din mijlocul României (Ioan Longin Popescu, Editura Uranus); 1918 (roman de Doina Alexandrescu, Editura Antim Ivireanul, Rm.Vâlcea); Socialiştii. O moştenire 1835-1921 (Adi Dohotaru, Editura Cartier); Unde am greşit (lansare urmată de dezbatere, Paul Goma, Editura Eikon); Sonetele din Crimeea (Adam Mickiewicz în traducerea Passionariei Stoicescu, ePublisher/eLiteratura/Coresi); Teoria apropierii, de Bogdan Răileanu, şi Se auzeau greierii, de Corina Sabău, În buricul pământului, de Cătălin Dorian Florescu şi Omul care mută norii, de Radu Paraschivescu, (toate apărute la Editura Humanitas); Văratec. Dosarele Securităţii (Fabian Anton, Editura Vremea); Testament – 400 de ani de poezie românească (ediţie bilingvă în coordonarea lui Daniel Ioniţă, Editura Aramis); Maria Tănase. Artista, omul, legenda (Stejărel Olaru, Editura Corint).
În afara lansărilor de carte, şi alte manifestări au polarizat interesul publicului: Dezbaterea Poezie contemporană în diferite interpretări, organizată de ADEPC şi Editura Betta, moderată de criticul Aureliu Goci; Apariţia în premieră absolută a unui Dicţionar trilingv rom-român-englez, în editarea Centrului Naţional de Cultură a Romilor Romano-Kher; Seratele Junimiste, organizate de Editura Junimea şi revista Scriptor; Atelierul de benzi desenate, organizat de M.I. Grăjdeanu; Să citim împreună, un atelier de lectură pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani, de asemenea o premieră; Proiectul editorial al Editurii Polirom, intitulat Biografii romanţate, care a prilejuit lansarea volumelor despre Maria Tănase, George Enescu şi Constantin Brâncuşi.

A continuat şi în acest an Concursul Naţional de Lectură Mircea Nedelciu, numit astfel în memoria  scriitorului care a fost unul dintre fondatorii Târgului Internaţional Gaudeamus. Concursul se adresează elevilor din clasele terminale de liceu şi reuneşte anual câţiva dintre cei mai bine pregătiţi şi mai talentaţi tineri din întreaga ţară. De asemenea, organizatorii au sprijinit şi la această ediţie proiectul Cărţile se întorc acasă – o campanie de donaţii derulată în beneficiul bibliotecilor publice din întreaga ţară, cu sprijinul vizitatorilor şi al expozanţilor. De la demararea acestui proiect, în anul 2010, circa 151.600 de volume au fost donate către 350 de biblioteci publice, majoritatea aflate în aria de acoperire a posturilor Radio România. Invitaţi de nota 10: Olimpicii României, cel mai nou proiect marca Radio România,  îşi propune să acorde vizibilitate performanţelor învăţământului românesc şi să susţină elevii medaliaţi la concursurile internaţionale la diverse discipline, aceasta fiind o iniţiativă promovată în zilele târgului, foarte apreciată de public.
La finalul evenimentului, au fost decernate mult-aşteptatele premii ale ediţiei a XXVI-a Târgului Gaudeamus Radio România: • Votul publicului a decis ca Trofeele Gaudeamus să meargă în 2019 spre Editura Humanitas (locul I), Editura Polirom (locul 2) şi Grupul Editorial Art (locul 3). • Titlul pentru cea mai vândută carte a târgului, stabilit tot prin Votul publicului, s-a acordat Editurii Humanitas, pentru volumul Omul care mută norii. Şapte întâmplări, de Radu Paraschivescu. • Premiul Educaţia: Academia de Studii Economice din Bucureşti • Premiul de Excelenţă, acordat de un juriu format din Ion Bogdan Lefter, Cristian Teodorescu şi Cosmin Ciotloş, a fost acordat Editurii Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi. Premiul pentru traducere „Antoaneta Ralian” a fost acordat de juriul – reprezentat de Denisa Comănescu şi Ion Bogdan Lefter, pentru traducere dintr-o limbă străină în limba română, Luminiţei Munteanu, pentru traducerea din limba turcă a seriei Orhan Pamuk, publicată de Editura Polirom. Pentru traducerea din limba română într-o limbă străină, premiul a ajuns la Daniel Ioniţă, coordonatorul antologiei Testament. 400 de ani de poezie românească/ 400 Years of Romanian Poetry publicat de Editura Minerva, ediţie bilingvă, realizată în Australia, traducerile fiind semnate de Daniel Ioniţă, Daniel Raymond, Adriana Paul şi Eva Foster.
Astfel s-a încheiat o nouă ediţie a acestui eveniment care ne face de fiecare dată să aşteptăm cu nerăbdare surprizele anului viitor. (Pagină realizată de Dragoş CIOCĂZAN; Foto: Ciprian VASILESCU)