Ţară majoră cu guvern minor(itar)

„Ţară eşuată. Stop. Caut conducători destoinici. Stop.” Aşa cred că putem rezuma părerea/acţiunea de la nivel înalt despre situaţia actuală a României. Noi, ceilalţi, cap de locuitor plătitor de taxe şi impozite, ce să mai zicem?! Nu prea mai putem să zicem dacă nu am zis când trebuia, la vot. Când nu am vrut să ieşim să alegem o majoritate care să administreze treburile ţării. Noi am ales nişte „conducători”, nu manageri, nu administratori competenţi, harnici şi rapizi, conducători pe care, cred ei, noi trebuie să-i slujim, nu ei să ne slujească. Orgoliul ţine loc de competenţă. Se cred de neînlocuit.

Multă vreme am crezut că în primul rând este vorba de hoţie şi „gargară”, cu care ne-au ameţit. Nu, este vorba de multă incompetenţă şi îngâmfare. Se cred inventatorii apei calde, invenţie neînregistrată însă, că altfel nu ne-am plânge de absenţa ei în calorifere şi la robinete. Îl ascultam duminică la un post tv pe fostul ministru de la Fondurile Europene îngrijorat că nimeni altcineva decât domnia sa nu va putea duce la îndeplinire implementarea Planului Naţional de Redresare și Reziliență. Cum s-ar zice, e de neînlocuit! Poate aşa e, deşi nu e corect. Dar să nu ne oprim la amănunte! Am văzut cu toţii, pe surse, e drept, propunerea noului Cabinet. Mai mult vechi, decât nou, cu oameni care şi-au arătat limitele competenţei, trăitori într-un spaţiu paralel. Adevărul este că sunt de invidiat! Pot să zâmbească şi să bagatelizeze problemele care ne fac nouă pielea de găină. Nu de emoţii pozitive! Îi vedeţi cum se învârt în cerc? Cum „aruncă vina” pe oricine şi pe orice, numai pe ei nu? Plângăcioşi şi pârâcioşi, cu gândul la rămânerea la putere şi la viitoarea campanie electorală. Care, de fapt, este o perpetuă campanie.

Cine poate să ţină echilibrul? Conform Constituţiei, Preşedintele României. Numai că legea fundamentală este un document interpretabil, în funcţie de dorinţa şi voinţa (tuturor) preşedinţilor… Poate Preşedintele României să fie echidistant şi favorabil doar intereselor tuturor românilor? Nu poate pentru că s-a „amestecat” partizan în viaţa politică, a învrăjbit în loc să unească. Acum cere unui partid pe care l-a afurisit multă vreme să fie o forţă responsabilă şi să voteze guvernul domniei sale! Păi, nu a mai avut un guvern al domniei sale, cel dat jos de curând cu chiar sprijinul oamenilor preferaţi de domnia sa. Este greu de înţeles politica asta! Un profesor din alte vremuri care pedepseşte întreaga clasă pentru că Ionel nu are unghiile tăiate! În loc să-l ajute pe Ionel să înţeleagă de ce trebuie să-şi taie unghiile! Ca şi cu pandemia. Care ba a fost, ba nu a fost, ba-i aici, ba nu-i aici, tot ca un profesor care pedepseşte clasa cu extemporal pentru că doi copii chiulesc!

În fine, cert este că avem un guvern demis şi un încă un prim-ministru desemnat să facă din cioburi un guvern minoritar care să reziste până… va fi dat jos.

Parcă nici de râs nu ne mai arde într-o ţară majoră cu guvern minor(itar)! (Mioara VERGU-IORDACHE)