STUDIOURILE CINEMATOGRAFICE BUFTEA – ÎNTRE ISTORIE SI SPERANȚA
Data:
25 martie 2020
• Unul dintre cele mai importante studiouri de producţie cinematografică din Europa Centrală şi de Est
În oraşul Buftea (jud. Ilfov), pe malul lacului de poveste, sunt situate Studiourile Cinematografice, cunoscute după 1989 ca Studiourile Media Pro. Ele au reprezentat în perioada de maximă activitate unul dintre cele mai importante studiouri de producţie cinematografică din Europa Centrală şi de Est.
Studiourile Cinematografice Buftea au fost înfiinţate (între anii 1950 şi 1957) de către doctorul Petru Groza, din ordinul liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, la îndemnul fiicei sale, Lica Gheorghiu, actriţă şi mare iubitoare a cinematografiei. În anul 1959 au fost date în folosinţă cinci platouri de filmare, un studio de sunet, un laborator de prelucrare a peliculei, un corp de clădiri pentru filmări combinate şi o suprafaţă de câteva zeci de hectare de teren pentru filmări exterioare. Datorită îmbunătăţirii tehnice şi artistice aduse utilajelor şi proceselor de producţie de către inginerii şi tehnicienii din Buftea, Cetatea cinematografică a devenit o rivală de seamă a studiourilor europene de nivel mediu.
În 1966 s-a creat un decor complex pentru filmul Serbările galante, în regia lui René Clair, care a fost folosit şi modificat pentru realizarea mai multor pelicule, precum: Dacii, Haiducii, Bătălia pentru Roma şi Mihai Viteazul. Între anii –60 şi –90 ai secolului trecut s-au produs aici peste 500 de filme (apogeul producţiei fiind atins în anul 1980, când s-au produs 32 de filme), dintre care câteva au adus aprecieri internaţionale la festivalurile de film de la Cannes: Scurtă istorie, în regia lui Ion Popescu-Gopo, cu Premiul Palme d’Or pentru scurtmetraj (1957), Pădurea Spânzuraţilor, în regia lui Liviu Ciulei, care a câştigat premiul pentru Cel mai bun regizor (1965), Răscoala, în regia lui Mircea Mureşan, care a luat Premiul pentru debut (1966) şi Cântecele Renaşterii, regizat de Mirel Ilieşiu, care a câştigat trofeul Palme d’Or pentru scurtmetraj.
La Studiourile Cinematografice Buftea au debutat regizori ca: Iulian Mihu şi Manole Marcus (în 1959, cu filmul Viaţa nu iartă), Dan Piţa şi Mircea Veroiu (în 1972, cu filmele Nunta de piatră şi, în 1974, cu Duhul Aurului) şi Mircea Daneliuc (în 1975, cu filmul Cursa).
După revoluţia din 1989, numeroase săli de cinema şi-au închis uşile, iar producţia cinematografică a scăzut dramatic, însă, printr-o licitaţie publică realizată în anul 1998, studiourile au fost preluate de Grupul Media Pro deţinut atunci de Adrian Sârbu, care a readus la viaţă potenţialul de producţie.
Vârful de lance este reprezentat de anii 2000 când la Buftea a venit Franco Zeffirelli, celebrul regizor al capodoperei Iisus din Nazaret/Jesus of Nazareth (1977). Special pentru el s-a construit Casa „Z”, decoruri interioare uimitoare. A urmat Costa Gavras cu filmul Amen (2002); apoi Modigliani (2004) – regia Mick Davis; The cave (2005) – regia Bruce Hunt; Joyeux Noël (2005) – regia Christian Carion; Blood and chocolate (2007) etc.
We decided to shoot in Romania first because of the great location to shoot a city such as Paris, also for the cost of shooting and the excellent professionalism of „Media Pro Studios”, a spus Stephanie Martinez, producător, filmul Modigliani (2004). I am thrilled of what I achieved here. I take beautiful memories with me, and this film will surely remain in my thoughts, a ţinut să menţioneze actorul Andy Garcia, prezent pentru filmările la Modigliani. De asemenea, la Buftea s-au filmat toate telenovele româneşti difuzate de Acasă TV.
Începând cu filmul Amen, regizat de Costa Gavras, a fost restituită faima fostelor studiouri şi s-a dat startul producţiei a peste cincizeci de filme internaţionale ca: The cave, Assassination Games, An American Haunting, Joyeux Noël (nominalizare franceză la Premiile Academiei Americane de Film şi Globurile de Aur), Bunraku, BAFTA). Printre starurile cinematografiei internaţionale care au jucat în aceste producţii şi nu numai au fost: Donald Sutherland, Josh Hartnett, Monica Bellucci, Oliver Martinez, Dolph Lundgren, Franco Zeffirelli, Sissy Spacek, Woody Harrelson, Cuba Gooding Junior, Jean-Claude Van Damme şi Demi Moore. În anul 2000, Grupul Media Pro, împreună cu Media Pro Pictures şi Central European Media Enterprises, a produs primul serial autohton, La Bloc, şi prima telenovelă românească, Numai iubirea (2004). Studiourile Media Pro, preluate de Central European Media Enterprises din anul 2009, au realizat producţii de televiziune, videoclipuri, spoturi publicitare, şedinţe foto, dar şi evenimente (private şi corporate). Studiourile Media Pro dispuneau de 40 de hectare de teren pe malul lacului Buftea, de 19 platouri de filmare pentru televiziune şi pentru producţii cinematografice, patru bazine pentru filmări subacvatice, ateliere de producţie pentru decoruri, atelier de creaţie, recuzită şi costume, departamente de efecte speciale şi de postproducţie.
La sfârşitul anului 2015, Studiourile Media Pro din Buftea au fost cumpărate de omul de afaceri şi regizorul Bobby Păunescu. Odată cu anchetarea lui Adrian Sârbu în diferte dosare, Studioul Cinematografic, simbolul oraşului Buftea a intrat pe o pantă descendentă. După ce a schimbat denumirea studiourilor din Media Pro în Bucharest Films (Studiourile de Film Bucureşti), Bobby Păunescu a devenit partener de afaceri cu Donald Kushner. Acesta, devenit „proaspăt” proprietar al Studioului de Film Bucureşti, a declarat: „Suntem onoraţi să extindem Studioul de Film Bucureşti, adăugând un nou management şi finanţarea necesară. Vom avea acum posibilitatea de a reduce costurile de producţie, fără a compromite calitatea. Aşteptăm cu nerăbdare să spunem bun venit cineaştilor din întreaga lume”. Bobby Păunescu a adăugat: „Studioul de Film Bucureşti este foarte drag inimilor noastre. Aşteptăm cu nerăbdare să împărţim facilităţie de top cu alte producţii. De la departamentul nostru de SFX – singurul complex din Europa Centrală şi de Est care are aceste facilităţi in-house, până la recuzită şi costume, postproducţie şi VX, noile noastre studiouri combinate cu diversitatea locaţiilor din România – vom oferi cineaştilor producţii finale la costuri eficiente, dar de înaltă calitate”.
Studiourile Cinematografice Buftea au fost înfiinţate (între anii 1950 şi 1957) de către doctorul Petru Groza, din ordinul liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, la îndemnul fiicei sale, Lica Gheorghiu, actriţă şi mare iubitoare a cinematografiei. În anul 1959 au fost date în folosinţă cinci platouri de filmare, un studio de sunet, un laborator de prelucrare a peliculei, un corp de clădiri pentru filmări combinate şi o suprafaţă de câteva zeci de hectare de teren pentru filmări exterioare. Datorită îmbunătăţirii tehnice şi artistice aduse utilajelor şi proceselor de producţie de către inginerii şi tehnicienii din Buftea, Cetatea cinematografică a devenit o rivală de seamă a studiourilor europene de nivel mediu.
În 1966 s-a creat un decor complex pentru filmul Serbările galante, în regia lui René Clair, care a fost folosit şi modificat pentru realizarea mai multor pelicule, precum: Dacii, Haiducii, Bătălia pentru Roma şi Mihai Viteazul. Între anii –60 şi –90 ai secolului trecut s-au produs aici peste 500 de filme (apogeul producţiei fiind atins în anul 1980, când s-au produs 32 de filme), dintre care câteva au adus aprecieri internaţionale la festivalurile de film de la Cannes: Scurtă istorie, în regia lui Ion Popescu-Gopo, cu Premiul Palme d’Or pentru scurtmetraj (1957), Pădurea Spânzuraţilor, în regia lui Liviu Ciulei, care a câştigat premiul pentru Cel mai bun regizor (1965), Răscoala, în regia lui Mircea Mureşan, care a luat Premiul pentru debut (1966) şi Cântecele Renaşterii, regizat de Mirel Ilieşiu, care a câştigat trofeul Palme d’Or pentru scurtmetraj.
La Studiourile Cinematografice Buftea au debutat regizori ca: Iulian Mihu şi Manole Marcus (în 1959, cu filmul Viaţa nu iartă), Dan Piţa şi Mircea Veroiu (în 1972, cu filmele Nunta de piatră şi, în 1974, cu Duhul Aurului) şi Mircea Daneliuc (în 1975, cu filmul Cursa).
După revoluţia din 1989, numeroase săli de cinema şi-au închis uşile, iar producţia cinematografică a scăzut dramatic, însă, printr-o licitaţie publică realizată în anul 1998, studiourile au fost preluate de Grupul Media Pro deţinut atunci de Adrian Sârbu, care a readus la viaţă potenţialul de producţie.
Vârful de lance este reprezentat de anii 2000 când la Buftea a venit Franco Zeffirelli, celebrul regizor al capodoperei Iisus din Nazaret/Jesus of Nazareth (1977). Special pentru el s-a construit Casa „Z”, decoruri interioare uimitoare. A urmat Costa Gavras cu filmul Amen (2002); apoi Modigliani (2004) – regia Mick Davis; The cave (2005) – regia Bruce Hunt; Joyeux Noël (2005) – regia Christian Carion; Blood and chocolate (2007) etc.
We decided to shoot in Romania first because of the great location to shoot a city such as Paris, also for the cost of shooting and the excellent professionalism of „Media Pro Studios”, a spus Stephanie Martinez, producător, filmul Modigliani (2004). I am thrilled of what I achieved here. I take beautiful memories with me, and this film will surely remain in my thoughts, a ţinut să menţioneze actorul Andy Garcia, prezent pentru filmările la Modigliani. De asemenea, la Buftea s-au filmat toate telenovele româneşti difuzate de Acasă TV.
Începând cu filmul Amen, regizat de Costa Gavras, a fost restituită faima fostelor studiouri şi s-a dat startul producţiei a peste cincizeci de filme internaţionale ca: The cave, Assassination Games, An American Haunting, Joyeux Noël (nominalizare franceză la Premiile Academiei Americane de Film şi Globurile de Aur), Bunraku, BAFTA). Printre starurile cinematografiei internaţionale care au jucat în aceste producţii şi nu numai au fost: Donald Sutherland, Josh Hartnett, Monica Bellucci, Oliver Martinez, Dolph Lundgren, Franco Zeffirelli, Sissy Spacek, Woody Harrelson, Cuba Gooding Junior, Jean-Claude Van Damme şi Demi Moore. În anul 2000, Grupul Media Pro, împreună cu Media Pro Pictures şi Central European Media Enterprises, a produs primul serial autohton, La Bloc, şi prima telenovelă românească, Numai iubirea (2004). Studiourile Media Pro, preluate de Central European Media Enterprises din anul 2009, au realizat producţii de televiziune, videoclipuri, spoturi publicitare, şedinţe foto, dar şi evenimente (private şi corporate). Studiourile Media Pro dispuneau de 40 de hectare de teren pe malul lacului Buftea, de 19 platouri de filmare pentru televiziune şi pentru producţii cinematografice, patru bazine pentru filmări subacvatice, ateliere de producţie pentru decoruri, atelier de creaţie, recuzită şi costume, departamente de efecte speciale şi de postproducţie.
La sfârşitul anului 2015, Studiourile Media Pro din Buftea au fost cumpărate de omul de afaceri şi regizorul Bobby Păunescu. Odată cu anchetarea lui Adrian Sârbu în diferte dosare, Studioul Cinematografic, simbolul oraşului Buftea a intrat pe o pantă descendentă. După ce a schimbat denumirea studiourilor din Media Pro în Bucharest Films (Studiourile de Film Bucureşti), Bobby Păunescu a devenit partener de afaceri cu Donald Kushner. Acesta, devenit „proaspăt” proprietar al Studioului de Film Bucureşti, a declarat: „Suntem onoraţi să extindem Studioul de Film Bucureşti, adăugând un nou management şi finanţarea necesară. Vom avea acum posibilitatea de a reduce costurile de producţie, fără a compromite calitatea. Aşteptăm cu nerăbdare să spunem bun venit cineaştilor din întreaga lume”. Bobby Păunescu a adăugat: „Studioul de Film Bucureşti este foarte drag inimilor noastre. Aşteptăm cu nerăbdare să împărţim facilităţie de top cu alte producţii. De la departamentul nostru de SFX – singurul complex din Europa Centrală şi de Est care are aceste facilităţi in-house, până la recuzită şi costume, postproducţie şi VX, noile noastre studiouri combinate cu diversitatea locaţiilor din România – vom oferi cineaştilor producţii finale la costuri eficiente, dar de înaltă calitate”.
România rămâne unul dintre cele mai rentabile locuri de filmare din Europa, cu echipaje cu experienţă şi o diversitate de locaţii extrem de atrăgătoare, de la munţi şi dealuri verzi până la malul mării şi zonele nisipoase. Studiourile Castel Film de la Izvorani (jud. Ilfov) au preluat o parte din producţia cinematografică a ţării. Chiar şi în Ardeal se pun bazele unor noi studiouri cinematografice. Primarul Emil Boc a anunţat că din anul 2013 au început lucrările la „Centrul de excelenţă pentru industrii creative“ pe bani europeni, cunoscut şi sub denumirea Buftea de Cluj, situat în cartierul clujean Lomb.
Totuşi, ambiţia Studioului de Film Bucureşti este să facă un parteneriat cu Hollywood (USA) şi să creeze un oraş al filmului în Bucureşti – un nou brand cultural, un centru cinematografic creativ, care investeşte în viitorul industriei cinematografice. În luna martie 2019, se anunţa în presă că procesul de reabilitare a platourilor de la Buftea este aproape de final, după aproape patru luni de lucrări. „După aproape 4 luni de eforturi umane şi financiare considerabile, procesul de reabilitare a platourilor de la Buftea este aproape de final. La ora actuală, acestea sunt pregătite de filmare în proporţie de 90%”, spuneau reprezentanţii Studiului Cinematografic Buftea pe pagina proprie de Facebook. Potrivit lor, a fost refăcută instalaţia electrică şi au fost înlocuite cablajele furate, s-au rebranşat la reţeaua de electricitate, s-a refăcut instalaţia de alimentare cu apă, s-au schimbat uşile de acces, s-au înlocuit podele deteriorate, s-a curăţat şi igienizat sistemul de antifonare sonoră, iar centrala termică proprie a intrat în reparaţii capitale. „Edificiul funcţionează la capacitate maximă. În curte s-au asfaltat parţial aleile, iar când condiţiile meteo ne-o vor permite, toate clădirile Studioului vor intra în reparaţii majore”, mai spuneau reprezentanţii celui mai mare studio de film din România.
Ca actor, am petrecut destul de mult timp în incinta acestor studiouri, participând la filmarea serialelor de televiziune, dar şi a reclamelor comerciale şi a filmelor artistice. Amintirea acelor minunate echipe de profesionişti care au coordonat activitatea acestui colos cinematografic mă face să resimt un real gol sufletesc atunci când constat lipsa de activitate actuală din zona cinematografică în aceste spaţii altădată magice. Şi pentru că speranţa moare ultima, încă sper într-o revigorare a activităţii Studiourilor Cinematografice din Buftea – reper artistic şi istoric al judeţului Ilfov şi al României – şi revenirea la eficienţa şi valoarea de altădată.
Surse: wikipedia.org; studiourilebuftea.ro; amfostacolo.ro; acasa.ro; protv.ro; expresuldebuftea.ro (George V. GRIGORE)
Numărul 808
