Studenţii se implică!

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – şansa pentru o reformă în educaţie

•  Propunerile ANOSR

În cadrul procesului de consultare pentru elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a transmis în atenţia Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) şi Ministerului Educaţiei (ME) propuneri de reformă şi investiţii pentru a adresa problemele şi nevoile studenţilor şi ale învăţământului superior.

ANOSR este cea mai activă voce din mediul universitar pentru utilizarea PNRR în vederea unei infuzii de investiţii în învăţământul superior, inclusiv prin obţinerea pentru universităţi, în luna septembrie 2020, a statutului de beneficiar final în cadrul proiectelor din cadrul PNRR. De asemenea, suntem implicaţi împreună cu MIPE şi ME în integrarea propunerilor noastre, transmise în scris în data 25 februarie, şi în stabilirea priorităţilor de investiţii pentru învăţământul superior. Mulţumim tuturor celor care susţin propunerile noastre, care vizează:

· Universităţi green;

· Digitalizarea învăţământului superior;

· Internaţionalizare;

· Echitate;

· Dezvoltarea competenţelor profesionale în universităţi.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă un document strategic ce stabileşte priorităţile de investiţii şi reforme ale României, necesare pentru creşterea sustenabilă corelată cu tranziţia verde şi digitală, conform condiţiilor din Regulamentul european. La momentul actual, România se află în etapa de pregătire a proiectului de PNRR, urmând să apară în perioada următoare draftul consolidat ca urmare a agregării propunerilor de la ministerele de resort.  

ANOSR a susţinut priorităţile formulate în cadrul a diferite dezbateri şi şedinţe cu actorii relevanţi nevoile studenţilor care pot fi adresate în cadrul acestui plan. Totodată, am susţinut asigurarea unui buget total de cel puţin 10% din fondurile disponibile pentru Educaţie, semnalând posibila subfinanţare a acestui sector drept o greşeală crucială încă din luna decembrie 2020. 

Propunerile de reformă şi investiţii ale ANOSR vizează cinci subiecte importante, şi anume: 

Domeniul „Universităţi green” vizează patru acţiuni principale. Prima dintre acestea ţinteşte reabilitarea căminelor şi a clădirilor universitare în vederea creşterii eficienţei energetice, prin termoizolarea faţetelor exterioare, eficientizarea sistemelor de încălzire şi înlocuirea surselor de iluminat prin alternative mai verzi, inclusiv utilizarea de senzori de mişcare pentru spaţiile comune.

A doua acţiune vizează implementarea de politici de zero waste în universităţi, prin promovarea acestora în rândul studenţilor şi asigurarea infrastructurii şi a mecanismelor necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor în unive-sităţi şi campusurile universitare. 

Următoarea acţiune din acest domeniu urmăreşte oferirea de granturi de cercetare în parteneriat public-public între universităţile de stat ce cuprind programe de studii în domeniu şi primării pentru soluţii moderne de reducere a amprentei poluării în mediul urban. De asemenea, una dintre condiţiile semnificative pentru oferirea grantului o reprezintă publicarea rezultatelor cercetărilor în format deschis.

Ultima acţiune din acest domeniu o reprezintă promovarea utilizării de mijloace de transport regenerabile prin procurarea de trotinete şi biciclete electrice spre a fi împrumutate gratuit de către studenţi, construirea de staţii de încărcare şi păstrare a acestora, crearea sistemului electronic ce permite accesul la aceste facilităţi în cele 23 de centre universitare. Unele centre universitare, pe lângă problema poluării se lovesc şi de problema ambuteiajelor, ce ar putea fi ameliorată prin promovarea acestui tip de transport alternativ.  

Propunerile dimensiunii de Digitalizare a învăţământului superior cuprind patru acţiuni principale. Una dintre acestea are ca scop crearea de centre de învăţare digitală (Digital Hubs) la nivel de universităţi/centru universitar, cu două paliere de acţiune, una care implică cercetarea în domeniul tehnologiilor digitale inteligente şi al digitalizării serviciilor şi una didactică, axată pe dezvoltarea competenţelor digitale şi transferul de cunoştinţe pentru cadrele didactice, studenţi, personalului din administraţia publică şi universităţi. 

Următoarele 3 acţiuni sunt interconectate şi implică dezvoltarea infrastructurii digitale ale universităţilor prin platforme, reţele, servere în vederea facilitării activităţilor didactice, de cercetare şi a serviciilor auxiliare din universităţi; dezvoltarea unei platforme naţionale de gestionare a şcolarităţii începând de la procesul de admitere şi până la finalizarea studiilor, conectată cu bazele de date din învăţământul superior şi cardul unic de student conectat la platforma de gestionare a şcolarităţii şi care să includă toate documentele şi informaţiile relevante – unirea carnetului de student cu legitimaţia de transport, permisul de acces la bibliotecă, permisul de acces la cămin, precum şi utilizarea acestuia pentru stocarea informaţiilor aferente European Student Card. 

În aria de Internaţionalizare am propus alocarea unor granturi administrative către universităţi pe baza unui concurs, în vederea stimulării componentei de internaţionalizare în universităţi, pornind de la o strategie asumată de fiecare universitate pentru creşterea fenomenului de internaţionalizare, cu ţinte specifice şi direcţii  clare de acţiune. Ţintele urmărite ar trebui să atingă un procent de studenţi participanţi în mobilităţi internaţionale de cel puţin 20% pentru ciclurile de studii de licenţă şi master şi de 80% în cadrul ciclului de studii de doctorat. 

Printre măsurile urmărite în procesul de evaluare a strategiei am propus subvenţionarea suplimentară a mobilităţilor externe studenţeşti, a participării la competiţii, parteneriate între universităţi de tip joint-degree ş.a.  

În sfera politicilor de echitate în învăţământul superior, am susţinut facilitarea accesului studenţilor ce provin din familii fără membri cu studii superioare la studiile universitare prin oferirea unor facilităţi printre care:

· subvenţionarea taxelor de înscriere, de înmatriculare şi de susţinere a examenului de admitere;

· alocarea de burse sociale elevilor de clasa a XI-a şi a XII-a, echivalente cu cele alocate în cadrul universităţilor, subvenţionarea integrală a taxelor de cazare în căminele universitare şi subvenţionarea unei părţi a taxei de şcolarizare, unde este cazul;

· operaţionalizarea mentoratului şi a tutoratului pentru elevi şi studenţi, facilitat de specialişti în domeniul orientării în carieră şi cadre didactice;

· îmbunătăţirea prevederilor legale şi a modului de funcţionare efectivă a Centrelor de Consiliere şi Orientare în Carieră, prin creşterea finanţării şi a personalului specializat;

Cea de-a cincea temă abordată, dezvoltarea competenţelor profesionale în universităţi, vizează patru acţiuni principale. Prima dintre acestea se referă la oferirea de granturi destinate dotării laboratoarelor universitare, conform noilor tendinţe în domeniile aferente. Următoarea acţiune ţinteşte implementarea unui sistem integrat de practică/internship plătit, facilitat de către universităţi, cu ţinte clare şi specifice cu privire la competenţele atinse şi rezultatele învăţării, în parteneriat cu angajatorii. 

Cea de-a treia acţiune vizează crearea unui sistem naţional integrat de derulare a internshipului în administraţia publică centrală şi locală. Totodată, având în vederea lipsa de corelarea dintre competenţele şi calificările generate universităţi şi piaţa muncii, am propus desfăşurarea unei analize ample la nivel naţional a nevoilor pieţei muncii în funcţie de domeniu şi prin raportare la programele de studii şi implementarea rezultatelor analizei în luarea deciziilor la nivel central privind numărul de locuri bugetate alocate pentru fiecare program, precum şi consolidarea mecanismelor interne prin evaluarea programelor de studii.

„PNRR a reprezentat una dintre temele principale de discuţii în spaţiul public din ultima perioadă. Deşi prezentat de multe ori ca panaceu al problemelor sistemice ale României în diferite domenii, finanţarea primită de la Uniunea Europeană îşi va îndeplini rolul doar dacă va reuşi să ţintească reformele cu adevărat sustenabile şi apte să producă schimbări de anvergură în societate. Educaţia este, fără tăgadă, una dintre sferele principale, dacă nu chiar cea mai importantă, în care investiţia creează un viitor rezilient şi duce la prosperitate. Ne manifestăm speranţa că ţintele solicitate vor fi atinse, iar proiectele finanţate vor fi atent selectate şi evaluate pentru a aborda frontal nevoile studenţilor” a declarat Horia-Şerban Oniţa, preşedintele ANOSR.

Pentru detalii şi informaţii suplimentare, vă stăm la dispoziţie:

Cornelia-Florina FECHETE, Vicepreşedinte  Relaţii Publice ANOSR

0744 118 894 | florina@anosr.ro

Horia Şerban ONIŢA, Preşedinte ANOSR

0748 880 910 | horia@anosr.ro