Aflându-ne în a doua jumătate a perioadei de guvernare, după o evaluare a gradului de îndeplinire a asumărilor făcute de coaliţia de guvernare, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) trage un semnal de alarmă Guvernului României asupra nerespectării angajamentelor luate faţă de studenţi în timpul campaniei electorale din toamna anului 2016.
În acest sens, multe dintre asumările, atât financiare, cât şi principiale, luate oficial de cele două partide aflate la guvernare, în cadrul campaniei Viitorul Implică Studenţii (V.I.S.), iniţiată de ANOSR, sunt deja depăşite, deşi nici măcar nu au fost îndeplinite. Realitatea din prezent necesită deja alte ajustări bugetare, nu doar din cauza faptului că asumările nu au fost puse în practică atunci când ar fi fost necesar, ci şi din motivul că, adeseori, modul de calcul al diferitelor fonduri alocate învăţământului superior nu ţine cont de nişte factori elementari, care să reflecte atât fluctuaţiile economice, cât şi situaţia actuală socio-economică a României.
Asumările Partidului Social Democrat (PSD), semnate de preşedintele Liviu Dragnea, prevedeau ca în Legea bugetului de stat pentru anul 2017 să se regăsească: • creşterea alocaţiei pentru burse studenţeşti la valoarea de 201 lei/ student bugetat; • creşterea fondului pentru acordarea subvenţiei cămine-cantine, în vederea dublării acesteia (în prezent, presupunând o creştere de 117.331.510,2 lei); • finanţarea de bază în anii 2017-2018 să ajungă până la suma de 6.522 lei/ student echivalent (alocaţia unitară/student echivalent în anul 2017 ajungând abia la 3.692 lei/ student echivalent, iar în anul 2018 la 4.580 lei/ student echivalent, presupunând în prezent o creştere a finanţării de bază de 2.094.676.456,8 lei); • alocarea unui buget de 44.000.000 lei în vederea subvenţionării transportului local al studenţilor cu mijloace de transport în comun (în prezent presupunând o creştere cu aproximativ 15.000.000 lei faţă de anul precedent).
De asemenea, până la finalizarea perioadei de guvernare, respectiv anul 2020, se mai prevedeau următoarele asumări: • alocarea finanţării de 1% din Produsul Intern Brut pentru cercetarea ştiinţifică; • creşterea anuală continuă a finanţării educaţiei, astfel încât în perioada mandatului 2016-2020 să fie 6% din PIB; • investiţii pentru infrastructură şi mijloace didactice şi de cercetare; • construirea a cel puţin 30 de cămine noi, precum şi modernizarea celor deja existente (nu s-a construit niciun cămin nou, iar dintre cele 6 la care s-au început lucrările, nu a fost finalizat niciunul).
Deşi au fost câteva asumări îndeplinite până în momentul de faţă, nu putem vorbi despre o creştere semnificativă a calităţii învăţământului superior, efectele creşterilor bugetare ameliorând doar anumite aspecte urgente şi atingând aproape normalitatea realităţii socio-economice actuale. Asumările financiare sunt cuantificabile, dar prin superficialitatea cu care se tratează încă multe probleme ale sistemului educaţional românesc, ne punem inevitabil întrebarea: este educaţia o prioritate a statului român în momentul de faţă?
În ceea ce priveşte fondul de burse, în ciuda faptului că au existat diverse majorări, atât în urma creşterii alocaţiei bugetare pe student echivalent, cât şi acordării burselor studenţeşti pe tot parcursul anului, ca urmare a demersurilor realizate de ANOSR, suma alocată în acest sens ar trebui să aibă în vedere o creştere a fondului de burse acordat studenţilor bursieri ai statului român (etnicii români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia ş.a.). Dorim să aducem în prim-plan şi faptul că nu s-a mai înregistrat o creştere a acestora din anul 2008, bursele de care ei beneficiază în prezent fiind doar de 65 de euro pentru ciclul licenţă, 75 de euro pentru ciclul de master, respectiv 85 de euro pentru studenţii doctoranzi.
Având în vedere că România tocmai a sărbătorit centenarul de la constituirea statului naţional unitar, Guvernul României ar trebui să îşi asume o responsabilitate mai mare şi, în acest sens, să ia în considerare adoptarea unor măsuri care să aibă în vedere educaţia românilor de pretutindeni. Conform legislaţiei în vigoare, nicio bursă oferită studenţilor din România nu poate fi mai mică de 578 lei. Astfel, pentru a elimina orice situaţie discriminatorie, dar şi pentru a creşte gradul de incluziune şi echitate faţă de această categorie de studenţi, ANOSR solicită creşterea cuantumului burselor specifice la valoarea bursei minime propuse de CNFIS, şi anume 578 lei, pentru studenţii care urmează programe de studii de licenţă şi 1.156 lei pentru studenţii care urmează programe de studii de masterat. De asemenea, considerăm că este absolut necesară modificarea situaţiei actuale, astfel încât studenţilor doctoranzi români de pretutindeni să le fie alocate burse în acelaşi cuantum ca în cazul studenţilor doctoranzi români. Impactul bugetar pe care această măsură l-ar avea, ar fi de 104.294.320 lei pentru anul 2019.
Este de necontestat faptul că angajamentele duse la îndeplinire de coaliţia de guvernare, şi anume creşterea substanţială a burselor şi acordarea transportului feroviar gratuit, ambele pe tot parcursul anului, au avut un impact pozitiv în viaţa studenţilor. Ulterior, în anul 2018, în urma acţiunilor întreprinse de ANOSR, au existat rezultate şi în ceea ce priveşte Programul Naţional „Tabere Studenţeşti”, implementându-se astfel o suplimentare cu 4.000 de locuri alocate studenţilor, fapt care a conturat o creştere cu 66,6% faţă de anii trecuţi (de la 6.000 la 10.000 de locuri). Pentru acestea, MTS alocă 100 lei pentru fiecare dintre cele cinci zile de tabără, efortul bugetar total ajungând la 5.000.000 de lei. Creşterea bugetară reprezintă strict o suplimentare a numărului de locuri alocate, în niciun caz îmbunătăţirea condiţiilor de cazare şi masă ale studenţilor. Astfel, propunerea ANOSR este de creştere a subvenţiei alocate pentru masă de la 40 lei/ zi/ student la 70 lei/ zi/ student, creşterea subvenţiei de cazare de la 60 lei/ zi/ student la 80 lei/ zi/ student, aşadar, ajungând la o subvenţie de 150 lei/ zi/ student. De asemenea, prelungirea sejurului de tabără de la 5 la 7 zile ar duce la un cost total al programului de tabără de 10.500.000 lei, în creştere cu 5.500.000 lei faţă de suma alocată în prezent.
Cu toate acestea, majorarea anumitor fonduri alocate învăţământului superior a fost departe de atingerea asumărilor făcute. Am asistat la o creştere a finanţării de bază, care, deşi la prima vedere pare una semnificativă, având în vedere necesităţile unui învăţământ superior de calitate, este, de fapt, una relativ modestă, suma asumată fiind de 6.522 lei/ student echivalent. Fondul pentru cămine-cantine a beneficiat de o creştere cu aproximativ 20% faţă de anul 2016, reamintind totuşi că asumarea a fost de dublare a acestui fond.
Subvenţia cămine-cantine reflectă situaţia extrem de dificilă a studenţilor din România atunci când vine vorba despre serviciile studenţeşti pe care universităţile le oferă. Deşi în anul 2016, coaliţia de guvernare şi-a asumat dublarea acestui fond, necesităţile din zilele noastre atrag după sine nevoia de recalculare a fondului după o formulă care să reflecte realitatea actuală. Astfel, considerăm ca fiind relevant în vederea actualizării subvenţiei cămine-cantine să se ţină cont de trei factori importanţi: factorul inflaţionist, creşterea economică, precum şi creşterile salariale. Prin urmare, pentru anul 2019, subvenţia acordată per student căminizat, indiferent de forma de învăţământ, ar trebui să fie de minimum 6.029 lei. Astfel, luând în calcul ultimele date disponibile referitoare la numărul de studenţi căminizaţi, alocaţia bugetară pentru subvenţia cămine-cantine pentru anul 2019 ar trebui să constituie cel puţin 589.413.127 de lei.
Revenind la întrebarea formulată iniţial, referitoare la gradul de implicare a statului român în ceea ce priveşte întreg domeniul educaţional, putem remarca faptul că ne aflăm aproape la jumătatea mandatului 2016-2020, iar angajamentele asumate iniţial, ce vizează dezvoltarea învăţământului superior din România, sunt în continuare parţial îndeplinite. Din acest motiv, ANOSR solicită actualei coaliţii de guvernare să aplice măsurile necesare pentru a-şi îndeplini toate angajamentele luate la începutul mandatului. Suntem convinşi că un învăţământ superior de calitate are la bază şi necesităţile studenţilor, motiv pentru care ANOSR îşi arată deschiderea pentru colaborarea în sensul soluţionării problemelor sesizate şi îşi doreşte ca actuala clasă politică să demonstreze că are maturitatea de a-şi asuma educaţia ca fiind o prioritate naţională.
„Când această coaliţie de guvernare şi-a intrat în drepturi, a implementat în prima parte a mandatului o serie de decizii istorice, cum ar fi o creştere impresionantă a fondului de burse sau acordarea gratuităţii pentru transportul feroviar tuturor studenţilor înmatriculaţi la o formă de învăţământ cu frecvenţă, acestea având un impact pozitiv asupra vieţii studenţilor.
Din păcate, în prezent, educaţia continuă să sufere de o subfinanţare cronică, iar problemele din universităţile româneşti capătă amploare anual. Spre exemplu, numărul locurilor de cazare este în scădere, iar condiţiile întâlnite în cămine sau în unităţile de servire a mesei au suferit degradări constante şi nu îndeplinesc necesităţile studenţilor. De aceea, solicităm coaliţiei de guvernare să implementeze toate mecanismele necesare ca finanţarea învăţământului superior să fie corelată cu realităţile zilelor noastre şi să se focuseze pe nevoile studenţilor.” – Petrişor-Laurenţiu ŢUCĂ, preşedinte ANOSR. (Petrişor-Laurenţiu ŢUCĂ, preşedinte ANOSR; Anastasia COSTE, vicepreşedinte Relaţii Publice)
Numărul 808
