Strategia UE pentru Regiunea Dunării are nevoie de o revizuire mai amplă

În cadrul audierilor publice care s-au desfăşurat în cadrul celui de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării, reprezentantul Universităţii Spiru Haret, instituţie care coordonează secretariatul Consiliului Consultativ UE, a prezentat în numele mai multor membri ai consiliului o serie de observaţii critice la adresa modului în care a funcţionat strategia până în prezent, fără a genera efecte semnificative asupra reducerii decalajelor economice şi fără a conduce la o convergenţă economică reală a regiunilor mai puţin dezvoltate din bazinul inferior al Dunării, a judeţelor imediat limitrofe fluviului. De asemenea, a fost evidenţiat faptul că strategia nu este cunoscută prea bine la nivelul cetăţenilor şi nu beneficiază de o implicare susţinută din partea autorităţilor care trebuie să asigure guvernanţa strategiei.

În plus, a fost remarcat faptul că şi la actuala revizie a documentului sunt prezentate ca prime obiective strategice „schimbările climatice” sau „dezvoltarea sustenabilă”. S-a susţinut că obiectivul strategic primordial este sănătatea umană, căreia şi schimbările climatice i se subsumează. Abordarea integrală a sănătăţii umane, aşa cum este ea acceptată în mişcarea Europeană One Health, cuprinde şi alte obiective, precum consumul sănătos de alimente, securitatea alimentară, infecţiile microbiene, poluarea cu antibiotic şi multe altele.

În ceea ce priveşte obiectivul dezvoltării sustenabile, s-a precizat că acesta trebuie redefinit ca sustenabilitate prin convergenţa economică şi reducerea decalajelor, pentru că altfel nu putem vorbi de prosperitate şi sustenabiliate odată cu coexistenţa decalajelor şi sărăciei.

În dezbatere s-a evidenţiat faptul că strategia nu ar fi un vehicul de reducere a decalajelor şi România are la îndemână în acest sens fonduri de coeziune. În opinia consiliului consultativ însă, o strategie care emană din politica de coeziune nu poate să trimită la alte strategii şi politici pentru reducerea decalajelor.

Consiliul Consultativ SUERD România a propus în acest sens crearea unui grup de reflecţie privind rolul politicii de coeziune, şi al SUERD în special, în eradicarea decalajelor şi convergenţa economică, punct de vedere împărtăşit de participanţii din România şi alte ţări dunărene. Ideea participării societăţii civile la mecanismul de consultare SUERD la revizia documentului a fost reluată şi în cadrul unei sesiuni special dedicate acestui subiect, propunând, în calitate de contributor la dezbatere, crearea unui ghid care să conducă la o practică acceptată de toţi, privind monitorizarea strategiei de către societatea civilă. În cadrul dezbaterii a devenit evident că, în viitor, rolul societăţii civile în monitorizarea strategiei va creşte şi va trebui să ne implicăm mai activ în solicitarea de la guvernanţi a informaţiilor publice necesare pentru a cunoaşte dacă într-adevăr se fac paşi concreţi, se adresează problemelor reale sau se mimează implicarea. Strategia UE pentru Regiunea Dunării trebuie să fie şi a cetăţenilor unde parcursul Dunării este cel mai lung, respectiv, România – a declarat conf. univ. dr. Costin Lianu, coordonator secretariat Consiliul Consultativ SUERD, prorector Universitatea Spiru Haret. (USH Pro Business – Evenimente, Comunicare şi Internaţionalizare • Str. Nicolae Iorga nr. 34-36, Bucureşti, sector 1 • Tel: +40 216 500 014 • E-mail: office@ushprobusiness.ro • www.ushprobusiness.ro)