Stejarul lui Ştefan cel Mare din Cobîlea

Printre puţinii arbori ce au atins vârsta de peste 500 de ani se află şi „Stejarul lui Ştefan cel Mare” din Cobîlea, raionul Şoldăneşti, Republica Moldova,declarat monument al naturii de tip botanic şi luat sub protecţia statului la 8 ianuarie 1975.

Acesta fost menţionat pentru prima dată în cronicile anului 1456, cu un an înainte de începutul domniei lui Ştefan cel Mare (1457), al cărui nume îl poartă. Copacul aparţine speciei „stejar pedunculat” (Quercus robur) şi este situat în zona Stepei Sorocii din nord-stul Republicii Moldova. Arborele este cel mai longeviv din Republica Moldova, vârsta fiindu-i estimată la circa 700 de ani. Are o înălţime de 17 m, diametrul coroanei este de 31 m, suprafaţa proiecţiei coroanei 754,4 mp, trunchiul are, la înălţimea pieptului (1,3 m), o circumferinţă de 766 cm şi un diametru de 244 cm. Copacul are nouă ramuri primare. Tulpina are patru bolfe, trei cioturi şi două scorburi (una de 380×220 cm, a doua de 480×80 cm). După starea de sănătate, stejarul este situat la categoria de arbori cu tulpina afectată.

Copacul prezintă interes ca sursă de material genetic şi constituie o valoare de nivel european pentru educaţie, cercetări ştiinţifice, turism şi recreaţie. Este clasat la categoria arborilor longevivi şi ornamentali cu valoare de conservare foarte mare.

Lângă acest arbore multisecular se află o biserică, o cruce monument al răstignirii şi bustul lui Ştefan cel Mare. Este vorba despre Biserica „Schimbarea la Faţă” cu clopotniţa-poartă, un monument arhitectural de importanţă naţională inclus cu nr. 2866 (raionul Şoldăneşti) în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Monumentul datează din perioada anilor 1820-1834. Comunitatea locală execută regulat lucrări de întreţinere a tulpinii şi de îngrijire a spaţiului adiacent arborelui monument. Totuşi, copacul este afectat de impactul negativ al vizitatorilor asupra solului din preajmă şi de pavajul de sub coroană.

În 2008, Banca Naţională a Moldovei a lansat moneda comemorativă „Stejarul lui Ştefan cel Mare” cu valoarea nominală de 50 de lei, în 500 de exemplare. Imaginea stejarului apare în plan central pe revers; pe circumferinţa monedei, cu majuscule, este gravată inscripţia „Stejarul lui Ştefan cel Mare”.

În 2023 a fost examinată starea fitosanitară a arborelui; s-a determinat că acesta suferă de putregai şi riscă să se prăbuşească sub propria greutate, mai ales în timpul intemperiilor. Au fost propuse o serie de măsuri pentru ameliorarea situaţiei: prelucrarea fitosanitară a scorburilor şi coronamentului împotriva bolilor şi vătămătorilor, toaletarea, umplerea fisurilor cu răşini naturale, fortificarea rădăcinilor (prin aplicarea stimulatorilor de creştere), înlăturarea pavajului din jurul tulpinii, cât şi, la general, limitarea accesului vizitatorilor sub coroana copacului, multiplicarea vegetativă prin altoire şi sprijinirea ramurilor cu risc iminent de prăbuşire.

Aşa bătrân, acest arbore ne arată că poate să mai ridice fruntea către cer şi că ne poate mărturisi cum erau vremurile în timpul marelui domnitor Ştefan cel Mare. Repere ale societăţilor umane, falnicii stejari, ofereau umbră şi loc de întâlnire, ca o mamă cloşcă ce îşi adună puii la pieptul său. Dacă aici creşteau stejarii, însemna că este loc prielnic şi pentru om; poate de aceea s-a ridicat şi această biserică în vecinătatea sa. Îi dorim mulţi-mulţi ani bătrânului arbore „Stejarul lui Ştefan cel Mare” din Cobîlea! (George V. GRIGORE)

Surse: stephenthegreat.travel; verde.md; cobilea.sat.md; romaniancoins.org; emoldova.org; natura.md; agora.md; observatorul.md; unimedia.info; moldovenii.md; calatorie.md