STATUTUL MEMBRILOR CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Durata mandatului membrilor aleşi, judecători şi procurori şi reprezentanţi ai societăţii civile, ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii, beneficiind de aceleaşi drepturi şi obligaţii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă şi nenormată şi au calitatea de demnitar.
Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societăţii civile, reprezintă vechime în specialitate recunoscută în profesiile juridice şi pe durata mandatului este incompatibilă cu exercitarea calităţii de parlamentar, ales local, funcţionar public, judecător, procuror, notar public, avocat, consilier juridic, mediator, arbitru, executor judecătoresc, practician în insolvenţă, grefier, consilier de probaţiune şi a altor profesii juridice reglementate de lege.
Dispoziţiile art. 6 şi 7 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces.
Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept pentru motivele prevăzute de art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile, nu participă la şedinţele secţiilor pentru judecători, respectiv pentru procurori şi au următoarele îndatoriri specifice: a) asigură informarea constantă a organizaţiilor societăţii civile cu privire la lucrările Consiliului Superior al Magistraturii; b) realizează consultarea organizaţiilor societăţii civile cu privire la propunerile şi sugestiile acestora privind demersurile necesare la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii pentru îmbunătăţirea activităţii instituţiilor judiciare ca serviciu public aflat în slujba societăţii, întocmind în acest sens un raport trimestrial de analiză şi sinteză a propunerilor, pe care îl transmit plenului sau secţiilor, după caz, pentru analiză şi decizie; c) monitorizează respectarea obligaţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, de transparenţă, de asigurare a accesului publicului la informaţii şi soluţionare a petiţiilor în raport cu societatea civilă, şi întocmesc un raport anual pe care îl publică pe pagina de internet a Consiliului.
Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri: a) persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; b) persoanei în cauză i-a fost aplicată o sancţiune disciplinară din cele prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, iar măsura a rămas definitivă; c) secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară, că persoana în cauză nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, atribuţiile prevăzute de lege.
Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii constată incidenţa uneia dintre ipotezele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) al Legii 317/2004, la sesizarea majorităţii judecătorilor care compun Secţia pentru judecători sau, după caz, a majorităţii procurorilor care compun Secţia pentru procurori, precum şi la sesizarea unei adunări generale.
Procedura de revocare din funcţie a unui membru al Consiliului se desfăşoară după cum urmează: a) solicitarea de revocare poate fi iniţiată de cel puţin 2/3 din numărul adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită; b) sesizarea trebuie să cuprindă indicarea concretă a atribuţiei prevăzute de lege pe care persoana în cauză nu şi-a îndeplinit-o sau şi-a îndeplinit-o în mod necorespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, precum şi a motivelor din care rezultă această situaţie. Sesizarea este inadmisibilă atunci când vizează modul în care membrul ales şi-a exercitat dreptul de vot, mandatul membrului ales nefiind imperativ; c) solicitarea de revocare se transmite secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care dispune efectuarea verificărilor necesare de către Inspecţia Judiciară. Verificările trebuie efectuate în termen de cel mult 90 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare. Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificărilor dacă există motive întemeiate care justifică această măsură; d) raportul întocmit de Inspecţia Judiciară se transmite secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior ai Magistraturii, care îl va comunica judecătorului sau procurorului vizat. Împotriva raportului, judecătorul sau procurorul poate formula obiecţiuni în termen de 30 de zile de la comunicare. Raportul definitiv se comunică adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită; e) în vederea dezbaterii raportului, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii convoacă toate adunările generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită, stabilind o singură dată şi o oră pentru desfăşurarea acestora; f) persoana vizată de revocare se poate adresa judecătorilor sau procurorilor în vederea susţinerii propriului punct de vedere, în orice mod, până la data adunărilor generale; g) dacă 2/3 din numărul voturilor valabil exprimate de judecătorii sau procurorii întruniţi în adunările generale ale instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii vizat de procedură sunt în sensul menţinerii solicitării de revocare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ia act de hotărârile adunărilor generale; h)adunările generale ale instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită sunt legal constituite în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul total al judecătorilor sau procurorilor. Hotărârile adunărilor generale se adoptă cu votul a cel puţin 2/3 din numărul total al judecătorilor sau procurorilor.
Decizia de revocare a membrilor aleşi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se ia cu votul majorităţii judecătorilor în exerciţiu de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte, în caz de neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor prevăzute la art. 24 alin. (3) lit. a)-g) al Legii 317/2004, se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi se dispune prin votul majorităţii Plenului Consiliului, în prezenţa a cel puţin 2/3 dintre membrii săi. Hotărârea Plenului se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată.
Hotărârea de revocare poate fi atacată cu contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se judecă în complet format din 3 judecători. Introducerea contestaţiei suspendă de drept executarea hotărârii. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au calitatea de judecător sau procuror răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.
Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de care se exercită acţiunea disciplinară nu participă în calitate de membru ales la lucrările secţiei în care se judecă acţiunea disciplinară.
În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege.
Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în timpul aceluiaşi mandat, soţi sau rude ori afini până la gradul IV inclusiv.

Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un aparat tehnic administrativ propriu.
Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general.
Secretarul general este numit şi revocat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii şi procurorii care au cel puţin 8 ani vechime în magistratură.
Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat de un secretar general adjunct, specialist în management, resurse umane sau în domeniul financiar.
Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este organizat în direcţii, servicii şi birouri.
Structura organizatorică a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a plenului, în limitele bugetului.
Personalul din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit prin concurs sau examen.
Personalul de conducere din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit de plen, iar cel de execuţie, de secretarul general.
Funcţiile de specialitate juridică din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pot fi ocupate şi de judecători şi procurori detaşaţi, în condiţiile legii.
Funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt asimilaţi, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile acestuia.
Specialiştii IT din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, precum şi din cadrul aparatului propriu al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii IT din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri prevăzute pentru această categorie de personal de Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte acte normative.
Statele de funcţii şi de personal se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului.
Atribuţiile secretarului general şi ale personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi organizarea şi funcţionarea compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Expert media
Florin FĂINIŞI