Cine e românca laureată a Premiului Nobel pentru cel mai mare experiment din istorie? A primit marele şi râvnitul Premiu Nobel – cel mai important premiu din lumea academică – cu întreaga sa echipă în anul de graţie 2013. Numele de dr. Sorina Popescu este foarte posibil să nu vă spună mai nimic. Sigur, când vorbim despre Premiile Nobel acordate românilor, în afară de George Emil Palade, Nobel pentru fiziologie sau medicină, se mai ştie de Elie Wiesel, laureat cu Nobel pentru Pace, scriitoarea Herta Muller, laureată cu Nobel pentru Literatură, Ştefan W. Hell, Nobel pentru Chimie. Medicul Ioan Moraru este, cumva, într-o postură asemănătoare cu cea a cercetătoarei de care vorbim astăzi, el primind Premiul Nobel pentru Pace, în 1985, ca membru al organizaţiei „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear”. Dar doctorul în fizică Sorina Popescu este o persoană care încă este activă, nu ţine de arhivele istoriei ştiinţei. Pasiunea ei pentru fizică s-a declanşat încă din copilărie, după ce a urmărit filmul „Uimitorul Căpitan Nemo”, atracţia sa pornind în sensul fizicii nucleare. „Cred că la 14 ani i-am zis mamei mele că eu vreau să fiu fizician. (…) I-am pus întrebări enorme profesorului meu de fizică că, la un moment dat, mă evita”, spunea dr. Sorina Popescu, care a devenit unul dintre cei mai importanţi oameni de la Acceleratorul de particule din Geneva, altfel spus CERN.
După absolvirea Liceului „B.P. Hasdeu”, actualul Colegiu Naţional, din oraşul natal Buzău, a urmat cursurile Facultăţii de Fizică din Universitatea Bucureşti, apoi un master la „Joint Institute for Nuclear Research” din Dubna, Rusia. În 2000 şi-a susţinut teza de doctorat, după care a lucrat în diferite prestigioase institute de cercetare. Încă din 1997 a început colaborarea cu CERN Elveţia, pentru ca din 2001 să devină unul dintre conducătorii echipelor de cercetători care au lucrat la descoperirea „bosonului Higgs”, dovedind existenţa concretă, nu doar teoretică, a ceea ce a fost numit „particula lui Dumnezeu”. O realizare remarcabilă care, în 2013, a adus întregului colectiv de la CERN Premiul Nobel pentru Fizică. „CERN se află la graniţa Elveţiei cu Franţa. Este un laborator creat din motive politice, în sensul de a opri oamenii inteligenţi din Europa să plece în America la cercetare. România a devenit membru din 2016, iar eu sunt membru din echipa care a luat Premiul Nobel pentru descoperirea Higgs (…) Cea mai mare provocare pe care am trăit-o la CERN a fost detectarea bosonului Higgs, pentru că nimeni nu mai credea în modelul teoretic, iar Europa se îngrijora că nu mai dăm rezultate”, a mărturisit cercetătoarea, la o întâlnire cu elevi din liceul pe care l-a absolvit în Buzău, în 2019. În ceea ce priveşte aplicaţiile descoperirilor care au revoluţionat lumea, dr. Sorina Popescu a amintit Internetul, ecranul tactil al smartphon-ului, îmbunătăţirea RMN-ului etc.
„Internetul aici s-a inventat. Tim Berners-Lee (n.n. – fizician şi programator englez care a inventat „World Wide Web”, în 1989, primul site din lume fiind chiar http://info.cern.ch.) a lucrat la CERN pentru că a vrut să-şi ajute colegii să aibă acces în acelaşi timp la date. Fizicienii sunt ambiţioşi şi se cred mai deştepţi decât toţi, iar toţi vor să aibă acces la date în acelaşi timp. Firme ca Oracle, Intel, HP, toate sunt la CERN pentru că este un laborator unde se testează volumul de date de procesare. Dacă ai un calculator nou, cu o memorie mai mare, de exemplu, Intel va anunţa în curând un procesor nou care a fost testat la CERN. Apple, la fel. De exemplu, ecranul tactil al smartphone-urilor a fost prima dată testat la CERN, la fel aplicaţiile în medicină. Acum se încearcă la CERN să se rezolve problema cancerului. De exemplu, pe vremuri, când făceai un RMN, trebuia să stai într-un magnet timp de o oră nemişcat, într-un zgomot infernal. În acest moment, CERN este cel mai important laborator din lume. Altfel spus, în acest domeniu, americanii au pierdut cursa cu Europa. La CERN avem magneţi supraconductori, în acest moment un RMN durează doar 30 de minute şi este foarte silenţios”, a adăugat Sorina Popescu care, tot în 2019, a devenit Cetăţean de Onoare al Municipiului Buzău.
CERN este acronimul de la „Conseil européen pour la recherche nucléaire” („Consiliul european pentru cercetare nucleară”), cea mai importantă organizaţie europeană de cercetare ştiinţifică fundamentală. Aici funcţionează cel mai mare laborator din lume în care sunt studiate particulele elementare. Fondată în anul 1954, această organizaţie internaţională are acum 22 de state membre, inclusiv România. Acum, cel mai important laborator CERN se află în Elveţia, la câţiva kilometri de oraşul Geneva. Acolo se află Acceleratorul de Particule ,,Large Hadron Collinder” (LHC) care este considerat cea mai mare maşinărie construită vreodată de om. Şi pe bună dreptate: acest instrument de cercetare unic este adăpostit într-un tunel circular de 27 de kilometri aflat sub pământ, la o adâncime de o sută de metri, şi înţesat cu aparatură extrem de complexă. Dr. Sorina Popescu are o experienţă de peste 25 de ani în cercetare în domeniul fizicii particulelor elementare, în laboratoare internaţionale, precum IFA-Măgurele, FERMILAB-USA, CERN-Geneva.
Potrivit dr. Călin Alexa (prof. dr. – Reprezentant al României la CERN în Comitetul pentru Politică Ştiinţifică (Scientific Policy Committee – SPC), la experimentele de la Geneva lucrează în jur de 100 de persoane deţinătoare de paşaport românesc. Unii au fost trimişi de universităţi străine, în timp ce alţii au venit datorită unor programe făcute de instituţii de la noi, precum Universitatea din Bucureşti, Universitatea Politehnică Bucureşti sau Universitatea de Vest din Timişoara, Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” şi Institutul de Ştiinţe Spaţiale. Mulţi dintre cercetătorii români care participă la experimente sunt recunoscuţi la nivel mondial şi au un volum mare de lucrări publicate. Ţara noastră se laudă, însă, şi cu tineri doctoranzi şi chiar cu studenţi de geniu. Unul dintre ei este Ciprian Tomoiagă.
Senzorii folosiţi la experimente vor genera un volum mai mare de date faţă de acum doi ani, iar oamenii de ştiinţă spun că acestea vor fi şi mai precise. Informaţiile ar trebui să îi ajute să confirme sau să infirme concepte din fizică aflate deocamdată la stadiul de presupuneri. „Speram să găsim fenomene fizice noi, fie confirmări ale unor ipoteze teoretice existente, fie fenomene fizice noi care nu sunt înscrise în anvelopa gândirii teoretice actuale”, a declarat dr. Călin Alexa. „Într-o primă etapă, întrebările la care comunitatea ştiinţifică vrea răspunsuri sunt legate de particula Higgs, caracterizarea acestei particule, posibilitatea de a o măsura cu precizie, spinul, paritatea, pe scurt toate caracteristicile unei particule, aceleaşi care sunt folosite în a descrie electronul sau protonul. Se vor investiga şi alte canale de dezintegrare, canale care deocamdată aparţin lumii „exotice” sau putem zice imposibile”, a declarat dr. Sorina Popescu. Lista lucrurilor de studiat e însă şi mai lungă. Cercetătorii ar putea descoperi particule noi, exotice, care nu interacţionează prin intermediul forţei electromagnetice. Ei speră să afle lucruri şi despre materia întunecată, care reprezintă 73% din totalul de masă-energie al universului. Aceasta nu poate fi observată cu telescopul, pentru că nu reflectă lumina, însă cercetătorii au dedus că există urmărindu-i efectele gravitaţionale. Ce este materia întunecată? O idee ar fi că ea e formată din particule supersimetrice, despre care ştim de asemenea destul de puţin. Acceleratorul de la Geneva ar putea oferi indicii, în următorii ani. Maşinăria din adâncurile Genevei va spune dacă există sau nu extradimensiuni. Mai exact, cercetătorii caută particule a căror viaţă să fie imposibilă fără existenţa acestor extradimensiuni. O altă întrebare pe care şi-o pun oamenii de ştiinţă este de ce în Univers avem acum mult mai multă materie decât antimaterie, pentru că, la începuturi, proporţiile au fost egale. Acceleratorul de Particule va oferi soluţii şi unor probleme de zi cu zi, cu care multe companii şi instituţii se vor confrunta în viitorul apropiat. „Există necesitatea de a învăţa cum poţi lucra cu volume mari de date”, spune dr. Sorina Popescu. Crede că nu doar fizicienii vor avea de câştigat de pe urma experimentelor de aici, ci şi specialişti din multe alte domenii. Ce se face acolo poate revoluţiona, de exemplu, „comunicaţiile cu un nivel mare de transmisie de date, noile materiale rezistente la radiaţii sau noile materiale pentru transportul de energie electrică cu zero pierderi de energie, visul tuturor inginerilor”. „Tot datorită Acceleratorului, vom învăţa să producem dispozitive electronice cât mai rezistente la un nivel radioactiv, care apoi pot fi utilizate pentru sateliţi sau pentru misiuni spaţiale”, spune dr. Sorina Popescu.
Începând cu data de 20/06/2015 România a devenit stat membru al CERN. Potrivit prof. dr. Călin Alexa, reprezentant al României la CERN în Comitetul pentru Politică Ştiinţifică / Scientific Policy Committee – SPC, la experimentele de la Geneva lucrează în jur de 100 de persoane deţinătoare de paşaport românesc. Unii au fost trimişi de universităţi străine, în timp ce alţii au venit datorită unor programe făcute de instituţii de la noi, precum Universitatea din Bucureşti, Universitatea Politehnică Bucureşti sau Universitatea de Vest din Timişoara, Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” şi Institutul de Ştiinţe Spaţiale. Mulţi dintre cercetătorii români care participă la experimente sunt recunoscuţi la nivel mondial şi au un volum mare de lucrări publicate. Ţara noastră se laudă, însă, şi cu tineri doctoranzi şi chiar cu studenţi de geniu. Unul dintre ei este Ciprian Tomoiagă.
Oameni de ştiinţă consacraţi, ingineri, tineri din ţara noastră care lucrează deja acolo vor putea lua parte la cel mai mare experiment din lume şi vor avea şansa chiar să devină membri în staful CERN. (George V. GRIGORE)
Surse: home.cern; opiniabuzau.ro; newsweek.ro; wikipedia.org; atlas-geografie.net; respiro.ro; gandul.ro;
Numărul 808
