La sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire din 1918, Fundaţia România de Mâine, Societatea Naţională Spiru Haret, cadrele didactice ale Universităţii Spiru Haret au dorit să marcheze acest moment important în istoria naţională printr-o Sesiune ştiinţifică ce s-a dorit a fi o rememorare a ceea ce s-a întâmplat înainte şi după realizarea acestui deziderat de secole, un proiect cultural, istoric, ştiinţific şi media menit să celebreze un secol de la momentul creării unui stat recunoscut internaţional, pentru recuperarea adevărului istoric.
Istoria – marchează etape ale parcursului unei naţiuni
Economia – scoate în evidenţă aspecte ale problematicii specifice perioadei
Presa – consemnează reacţiile interne şi externe ce au apărut în presa vremii
Artele – reflectă progresul unei naţiuni
Dreptul – reglementează statutul naţiunii române, înainte şi după acest proces.
Prin toate aceste componente, naţiunea română şi-a urmat parcursul istoric spre definitivarea unui stat unitar, naţional şi indivizibil care a evoluat şi a ajuns, în prezent, să facă parte din structuri internaţionale geo-politice de referinţă – Uniunea Europeană şi NATO.
Marea Unire din 1918 reprezintă apogeul unei istorii milenare a unei naţiuni.
Pe data de 27 noiembrie, Universitatea Spiru Haret a organizat, la Premium Wellness Institute, din str. Dumitru Brumărescu nr.1-3, în Sala de conferinţe, o manifestare ştiinţifică de înaltă ţinută consacrată Centenarului Marii Unirii din anul 1918.
Rectorul Universităţii Spiru Haret, conferenţiar universitar doctor Aurelian A. Bondrea, a prezentat importanţa actului de la 1 Decembrie 2018 pentru evoluţia ulterioară a României şi principalele personalităţi care au contribuit la etapele unităţii româneşti. A arătat că reforma învăţământului înfăptuită de Spiru Haret la începutul secolului XX a pus bazele modernizării statului român. Majoritatea soldaţilor de pe front fuseseră beneficiarii reformelor înfăptuite de Spiru Haret.
Prof.univ.dr. Vergiliu Constantinescu (lucrarea: Congresul de la Roma, aprilie 1918, moment esenţial în pregătirea şi realizarea unirii românilor cu români) a vorbit despre problemele apărute în anul 1918 în tabăra Antantei prin curentul „defetiştilor” şi riscurile pe care acesta le reprezenta pentru viitorul ţărilor mici din Europa de Est. A subliniat rolul pe care l-a avut sociologul Dumitru Drăghicescu în combaterea curentului defetist în ţările Antantei, inclusiv prin participarea sa la Congresul de la Roma din aprilie 1918. Profesorul Vergiliu Constantinescu a lăudat iniţiativa Editurii Fundaţiei România de Mâine de a tipări o carte a sociologului Dumitru Drăghicescu. În final a arătat că este necesar să avem curaj şi să utilizăm argumente pentru cinstirea istoriei şi a evenimentelor care au permis unirea românilor cu românii.
Prof.univ.dr. Emilian M. Dobrescu a prezentat comunicarea 100 de ani de istorie bancară în România. În expunere a arătat că băncile reprezintă oglinda societăţii şi economiei unei naţiuni, a spiritului şi gândirii economice a naţiunii. A prezentat personalitatea lui Victor Slăvescu, primul istoric al Băncii naţionale a României, ca şi pe aceea a lui Mugur Isărescu, cel mai longeviv Guvernator de Bancă Naţională din lume.
Prof.univ.dr. Ioan N. Roşca (lucrarea: Teoreticieni români ai istoriei în perioada de consolidare a Marii Uniri) a prezentat personalitatea şi activitatea câtorva teoreticieni de marcă ai unirii din anul 1918. Au făcut obiectul comunicării istoricii şi filosofii istoriei Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, filosofii Constantin Rădulescu Motru, Petre P. Negulescu, istoricul A.D.Xenopol. În contextul realităţilor din zilele noastre a reamintit teza potrivit căreia ideile obiectivate în activitatea umană (inclusiv în domeniul politic) au capacitatea de a determina schmbarea. Ideile nu sunt însă simple cunoştinţe, ci includ sentimentele oamenilor care se ataşează de ele.
Prof.univ.dr. Emil Dinga, o personalitate care era cunoscută pentru materialele sale de mare rigoare, bazate pe cifre, (lucrarea: Semnificaţia Marii Uniri în etosul românesc la început de mileniu), a surprins de data aceasta audienţa
printr-o prezentare bazată pe sentimente umane profunde. A pledat pentru un nou model sau proiect de ţară elaborat de elite şi asumat de popor. Pentru aceasta este nevoie de o reimplicare a intelectualilor. A reamintit că democraţia înseamnă în principal şi dreptul de a demite, nu numai dreptul de a alege.
Conf.univ.dr. Rodica Ursu (lucrarea: Conferinţa de la Paris şi recunoaşterea unirii Basarabiei) a vorbit despre Conferinţa de pace de la Paris şi eforturile delegaţiei României de recunoaştere a drepturilor ţării noastre în calitate de aliat al Antantei. Au fost menţionate, de asemenea, pe bază de documente istorice problemele din Basarabia în condiţiile specifice anului 1918. Auditoriul a obţinut informaţii noi despre evoluţia Basarabiei sub Imperiul Rus în perioada
1812-1918. Conf. univ. dr. Rodica Ursu a recomandat ca aniversarea Centenarului Unirii să dea un impuls pentru a aduna din nou suflete în jurul unui ideal.
Ambasadorul Nicolae Mareş a vorbit despre două personalităţi din Transilvania care au avut o contribuţie importantă în realizarea Unirii: Octavian Goga şi Aron Cotruş. Cu această ocazie, a felicitat Editura Fundaţiei România de Mâine pentru realizarea în anul Centenarului a celor două monografii închinate acestor mari personalităţi. A fost menţionată contribuţia adusă de Ion Dodu Bălan, autorul celor două cărţi, la reintroducerea în circuitul literar din România, în anul 1970, a celor doi mari scriitori. În încheiere şi-a manifestat speranţa că Aron Cotruş va fi reînhumat în România, aşa cum şi-a dorit acesta. (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ )
Numărul 808
