Comisia Europeană a prezentat pe 18 noiembrie, pachetul de toamnă pentru politica economică, care include avizele referitoare la proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro (PPB) pe 2021 şi recomandările de politică pentru zona euro. Acesta este al doilea pas din ciclul semestrului european 2021, care a început în septembrie odată cu publicarea strategiei anuale privind creşterea durabilă, având ca nucleu conceptul de sustenabilitate competitivă. Strategia anuală privind creşterea durabilă a furnizat totodată orientări strategice statelor membre pentru elaborarea planurilor lor de redresare şi rezilienţă şi a precizat modul în care Mecanismul de redresare şi rezilienţă (Recovery and Resilience Facility – RFR) se conjugă cu semestrul european. Pachetul prezentat are la bază previziunile economice din toamna anului 2020, elaborate într-un context de mare incertitudine, conform cărora, din cauza şocului economic provocat de pandemia de coronavirus, în 2022, producţia din zona euro şi din UE în ansamblu va rămâne sub nivelul anterior pandemiei.
• Măsuri de aplicat în cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere în ceea ce priveşte România
Din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului privind deficitul prevăzut în tratat. Având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei de coronavirus, Comisia consideră că, în acest moment, nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României. Comisia va reexamina situaţia bugetară a României în primăvara anului 2021.
Avize privind proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro
Avizele privind PPB pentru 2021 ţin cont de criza sanitară actuală, de gradul ridicat de incertitudine şi de recesiunea economică gravă provocată de epidemia de COVID-19. Având în vedere activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate şi de creştere, recomandările bugetare emise de Consiliu în iulie 2020 au fost de natură calitativă. Prin urmare, avizele analizează în special dacă măsurile bugetare de sprijin planificate pentru 2021 sunt temporare şi, în caz contrar, dacă sunt preconizate măsuri de compensare. Conform evaluării Comisiei, toate PPB sunt în general conforme cu recomandările Consiliului din 20 iulie 2020. Majoritatea măsurilor sprijină activitatea economică în contextul unei incertitudini considerabile. Unele măsuri prevăzute în proiectele de planuri bugetare prezentate de Franţa, Italia, Lituania şi Slovacia nu par să fie temporare sau însoţite de măsuri compensatorii. Lituania şi-a prezentat proiectul de plan bugetar pe baza unui scenariu de menţinere a politicilor actuale şi este invitată să prezinte un proiect de plan bugetar actualizat. Pentru Belgia, Franţa, Grecia, Italia, Portugalia şi Spania, având în vedere nivelul datoriei publice şi provocările mari în materie de suste-nabilitate pe termen mediu, prezente înainte de izbucnirea epidemiei de COVID-19, este important să se asigure că, atunci când se iau măsuri de sprijin bugetar, se menţine sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.
Recomandare privind zona euro, raport privind mecanismul de alertă şi propunere de raport comun privind ocuparea forţei de muncă
Recomandarea privind politica economică a zonei euro adresează îndrumări personalizate statelor membre din zona euro cu privire la aspectele care afectează funcţionarea zonei euro în ansamblu. Anul acesta, ea oferă, de asemenea, orientări de politică cu privire la priorităţile pe care statele membre din zona euro ar trebui să le urmărească în cadrul planurilor lor de redresare şi rezilienţă. Recomandarea face apel la statele membre din zona euro să se asigure că politicile lor bugetare continuă să sprijine activitatea economică în 2021. De asemenea, aceasta îndeamnă statele membre să-şi reorienteze politicile bugetare către realizarea unor poziţii prudente pe termen mediu, odată ce condiţiile epidemiologice şi economice o vor permite. Statele membre sunt încurajate să consolideze cadrele instituţionale naţionale şi să pună în aplicare reformele şi investiţiile prioritare de natură să consolideze sustenabilitatea şi rezilienţa zonei euro şi a statelor membre din zona euro.
Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) instrument de detectare a posibilelor dezechilibre macroeconomice, constată că, în timp ce dezechilibrele macroeconomice erau în curs de reducere înainte de izbucnirea crizei provocate de epidemia de COVID-19, în prezent riscurile de apariţie a unor dezechilibre par a fi în creştere în statele membre care se confruntau deja cu dezechilibre înainte de epidemie. Raportul recomandă elaborarea de bilanţuri aprofundate care să identifice şi să evalueze gravitatea posibilelor dezechilibre macro-economice pentru cele 12 state membre care au fost deja identificate ca înregistrând dezechilibre sau dezechilibre excesive în februarie 2020. Acestea sunt Croaţia, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Ţările de Jos, Portugalia, România, Spania şi Suedia.
Propunerea de raport comun privind ocuparea forţei de muncă analizează impactul pandemiei de COVID-19 asupra ocupării forţei de muncă şi asupra situaţiei sociale din Europa. Numărul total al persoanelor încadrate în muncă şi rata de ocupare a forţei de muncă au scăzut semnificativ, deşi creşterea ratei şomajului a fost moderată până în prezent datorită adoptării rapide a schemelor de şomaj tehnic şi a altor măsuri similare. Statele membre care se confruntau deja cu provocări socioeconomice grave înainte de pandemie sunt acum şi mai expuse vulnerabilităţilor. Pe piaţa forţei de muncă, şocul economic este resimţit în mod diferit de la un sector la altul şi de la o categorie de lucrători la alta. Reducerea ocupării forţei de muncă i-a afectat într-o măsură mai mare pe lucrătorii care practică forme atipice de muncă. Şomajul în rândul tinerilor a crescut mai mult decât şomajul pentru alte grupe de vârstă. Ponderea tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare a crescut considerabil. De asemenea, au fost grav afectaţi lucrătorii născuţi în afara UE. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape toate evoluţiile pieţei forţei de muncă şi evoluţiile sociale, actualizând periodic Raportul de monitorizare a rezultatelor privind ocuparea forţei de muncă şi Monitorul performanţei în materie de protecţie socială. În cadrul semestrului european excepţional din 2021, raportul comun privind ocuparea forţei de muncă va sprijini, în plus, statele membre în identificarea domeniilor prioritare pentru reforme şi investiţii care să fie incluse în planurile lor de redresare şi rezilienţă, în contextul orientărilor privind ocuparea forţei de muncă.
Comisia se angajează să urmărească o strategie de creştere durabilă, care va ajuta UE şi statele sale membre să atingă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă explică modul în care Comisia îşi continuă angajamentul faţă de dezvoltarea durabilă, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă şi ODD în elaborarea politicilor sale.
Raport privind supravegherea mai strictă şi rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programului
Cel de-al optulea raport privind supravegherea mai strictă pentru Grecia constată că, în ciuda circumstanţelor nefavorabile create de pandemia de COVID-19, autorităţile elene au luat măsurile necesare pentru a-şi îndeplini angajamentele convenite, realizând o serie de reforme fundamentale. Pe baza acestui raport, Eurogrupul ar putea să decidă cu privire la publicarea următorului set de măsuri referitoare la datorie condiţionate de politici.
Conform rapoartelor privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru Cipru, Irlanda, Portugalia, şi Spania, capacităţile de rambursare ale acestor state rămân solide.
Următoarele etape
Comisia invită Eurogrupul şi Consiliul să discute pachetul şi să aprobe orientările prezentate astăzi. Comisia aşteaptă cu interes să poarte un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la conţinutul acestui pachet şi la fiecare etapă ulterioară a ciclului semestrului european.
Numărul 808
