Sculptorul Virgil SCRIPCARIU:

Cu un profil de căutător al absolutului şi cu o viaţă la fel de trepidantă, Virgil Scripcariu s-a născut în anul 1974, la Vatra Dornei, şi a studiat sculptura la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti (UNARTE) între anii 1998 şi 2003, la Facultatea de Arte Plastice, secţia Sculptură, clasa prof. Vasile Gorduz, iar apoi, în perioada 2003–2005, tot la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, în cadrul Departamentului de studii şi cursuri postuniversitare, coordonat de prof. Vasile Gorduz. A fost bursier Theodor Aman în anul 2003, apoi al Uniunii Artiştilor Plastici în 2005 şi finalist al marelui premiu Prometheus Opera Prima în anul 2004. Virgil Scripcariu este clar unul dintre cei mai originali şi promiţători sculptori români contemporani.
Dintre expoziţiile personale şi rezidenţele artistice ale sculptorului Virgil Scripcariu putem menţiona: 2014 – SuperMam (Galeria AnnArt, Bucureşti); 2013 – expune lucrarea NINEL în cadrul Proiect 1990; 2012 – Obiecte de design realizate pentru Librăria Humanitas Cişmigiu, Bucureşti – Obiecte de design realizate pentru pavilionul României la London Book Fair (la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia); 2010 – reprezintă România la Bruxelles la conferinţa Tippingpoint: Climate Change and the Arts cu proiectul 412 X 4 (coautor arh. Şerban Sturdza); 2008 – rezidenţă artistică la Hilltown House (Irlanda); 2007 – reprezintă România la Bruxelles la festivalul de artă Europalia. Europa, Agorafolly (Belgia); 2005 – Centrul Cultural Francez, Iaşi – Galeria Cărtureşti, Bucureşti.
Ca prezenţă în expoziţii de grup, sculptorul Virgil Scripcariu este prezent în: 2014 – la ViennaFair în cadrul secţiunii Dialog: New Energies dedicată artei româneşti contemporane; 2013 – Romanian Design Week (Bucureşti); 2012 – Design Embassies, Holon (Israel); 2010 – Salonul de sculptură mică (Galeria Orizont, Bucureşti) – Desene de sculptori (Galeria Simeza, Bucureşti) – Lemn.ro (Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti); 2009 – Recycle Nest (Bucureşti) – BOLT la Bucureşti (Librăria Cărtureşti, Bucureşti); 2008 – BOLT, Bienala de arhitectură de la Veneţia – face parte din echipa care reprezintă România; 2007 – Hot. art 6 – H.C.L.M.B. 10/ 25/01/2001/ Peisaj în curtea din dos a oraşului, manifest realizat împreună cu arh. Şerban Sturza, în cadrul proiectului Spaţiul public bucureştean, organizat de Goethe Institut; 2005 – Expoziţia bursierilor UAP 2005 (Galeria Şelari, Bucureşti) – Metropolitan Art Galery, Tokio (Japonia); 2004 – Salonul de sculptură (Galeria Apollo, Bucureşti) – Salonul de grafică (Galeria Artis, Bucureşti) – Sculptori români contemporani (Galeria Apollo, Bucureşti); 2003 – Salonul de sculptură mică (Galeria Orizont, Bucureşti – Galeria Apollo, Bu-cureşti); 2002 – Tradition and Postmodernity Symposium (Râmnicu Vâlcea) – The Mircea Dinescu Foundation for Poetry (Cetate).
Pentru opera sa deosebită, Virgil Scripcariu a fost recompensat cu diferite premii, precum: 2009 – Finalist al marelui premiu Prometeus Opera Prima oferit de Fundaţia Anonimul; 2005 – Bursa Uniunii Artiştilor Plastici din România; 2004 – Nominalizare pentru marele premiu Prometeus Opera Prima, oferit de Fundaţia Anonimul; 2003 – Bursa Theodor Aman pentru arte plastice, acordată de Guvernului României – Premiul pentru sculptură la jubileul Accente şi amprente (Galeria Apollo, Bucureşti); 2003–2004 stagii de documentare în străinătate (Franţa, Italia, Siria), în cadrul bursei Theodor Aman.
Opera sa este prezentată în diferite articole şi publicaţii, dintre care enumerăm: Virgil Scripcariu: SuperMan (catalogul expoziţiei de la Galeria AnnArt, Bucureşti, 2014-2015, autor Fundaţia AnnArt, Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii, ISBN 978-973-0-18049-7, cu texte semnate de Ruxandra Demetrescu, Gabriela Massaci, Aurelia Mocanu şi Diana Ursan); Cam toate lucrările mele sunt în zona miracolului (interviu cu Virgil Scripcariu de Valentin Iacob, în Formula As, nr. 1150, 2015), Doinel Tronaru, Cântec pentru mamele pământului, în Adevărul,14 Ian. 2015; Virgil Scripcariu: Sculptură (catalogul expoziţiei de la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia, 2011-2012, ISBN 978-606-8269-11-5, cu texte semnate de Doina Mândru, Dan Mircea Cipariu şi Şerban Sturdza); BOLT”(catalogul Expoziţiei Pavilionului României la Bienala de arhitectură de la Veneţia din 2008, Mariana Celac (ed.), Ed. Simetria, Bucureşti, 2008, ISBN 978-973-1872-02-5).
Ca lucrări de for public, opera maestrului Virgil Scripcariu este prezentă în multiple locuri, precum: 2012 – Maternitate, la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia, România; 2010 – Divan, sculptură în piatră, Parcul IOR, Bucureşti; Ansamblu sculptural decorativ, metal, P&G Urlaţi, jud. Prahova, România; 2009 – Bustul arhitectului Paul Smărăndescu, str. Romulus, Bucureşti; 2008 Maternitate, sculptură metal, Hilltown House, Irlanda; Fântâna cu sculptură Maternitate, str. Arthur Verona, Bucureşti; 2007 Bustul Generalului Comşa, sat Mândra, jud. Făgăraş; Instalaţia Arca lui Noe din Scuarul Cărtureşti, Bucureşti.
Virgil Scripcariu trăieşte şi lucrează în satul Piscu, lângă Bucureşti (jud. Ilfov), unde este implicat în programe de educaţie prin artă pentru adulţi şi copii. În România, artistul este reprezentat de galeria AnnArt.  Dintre referinţele artistului menţionăm pe cele semnate de Ruxandra Demetrescu, Aurelia Mocanu şi Şerban Sturdza.
Artistul rezumă multiplele forme posibile de apariţie ale naturii în unicitatea operei de artă. Obiectului – sau personajului – real din natură i se opune o formă plastică cu acelaşi conţinut, ce corespunde capacităţii umane de reprezentare. Arta se defineşte astfel ca o redare totalizantă a naturii, sau, am spune noi, a creaţiei. Este lecţia – sau mesajul – pe care ni-l transmite Virgil Scripcariu în ultimele sale lucrări, realizate pentru a ne stârni uimirea – stupoare – ca stare a unui altfel de graţie – meraviglia. (Ruxandra Demetrescu)  
Lecţia de austeritate, economie a formei şi gesticii figurativului, vibraţia internă a modelării volumului, hieratismul încălzit de duhul vieţii simple au fost preluate cu declarată admiraţie de la maestrul său Gorduz. Deţinător de premii, nominalizări şi participări internaţionale notabile, Scripcariu este pe cale să ne demonstreze prin traseul creaţiei (ca şi al vieţii sale) că arta cu fundal de tradiţie sacră poate, cu seninătate şi har inventiv, să rezoneze perfect cu modernitatea târzie a zilelor noastre. (Aurelia Mocanu) 
O sculptură are o vecinătate, iar relaţia ei cu vecinătatea e foarte importantă din punct de vedere al materialităţii şi a felului cum e alcătuită. Am descoperit la intervenţiile lui sculpturale o adecvare foarte potrivită la scara arhitecturală: felul cum e gândit soclul, modularea elementelor, etalonarea fiecărui gest. (Şerban Sturdza).
Artistul plastic Virgil Scripcariu a donat de curând gravura Maternitate pentru a reprezenta judeţul Ilfov în pleiada darurilor oferite Papei Francisc în timpul vizitei acestuia în România. Lucrarea reia un laitmotiv al artistului, exprimat atât în sculptură, cât şi în gravurile sale: maternitatea şi miracolul vieţii. O lucrare similară gravurii dăruite Papei, dar exprimată prin mijloacele sculpturii, este fântâna din faţa Biserici Anglicane din Bucureşti (Str. Pictor Arthur Verona). Ambele reprezintă o femeie însărcinată care calcă în picioare un balaur, în timp ce un prunc care se odihneşte pe pântecele ei străpunge capul balaurului cu o lance. Virgil Scripcariu, discipolul regretatului sculptor Vasile Gorduz, este unul dintre artiştii cel mai bine cotaţi ai momentului. De curând, a conceput şi ansamblul sculptural care a decorat standul Marii Britanii la Târgul de Carte Bookfest 2019 de la Bucureşti. Este căsătorit cu Adriana Scripcariu, coordonatoarea Şcolii de la Piscu, judeţul Ilfov. Cei doi au condus numeroase proiecte de recuperare şi promovare a patrimoniului local şi au împreună şase copii. Ataşat de viaţa cotidiană dintr-un sat ancestral de olari, luptând pentru revigorarea vechiului meşteşug al olăritului şi pentru crearea unui adevărat muzeu al Oalelor de Pisc, sculptorul Virgil Scripcariu concepe artă pură, aspirând la simbol şi serenitate. ( George V. GRIGORE )