Salonul Internaţional de Carte Bookfest 2025

A fost miercuri, 21 mai. La „Radio7”, emisiunea „Tache şi Face cu Robert Tache”, a continuat seria de întâlniri cu Dragoş Ciocăzan, directorul Editurii Fundaţiei „România de Mâine”, pentru prezentarea ofertei editurii la Bookfest 2025 (28 mai - 1 iunie). De această dată, a fost însoţit de Alexandra Radu, care a tradus ambele cărţi ce au făcut subiectul întâlnirii:

• STEFANO AMODIO, „Leader… ship. Să fii un lider creativ în afaceri”.

Liderul profesionist nu lasă nimic la voia întâmplării, ci îşi cultivă relaţiile de grup şi aptitudinile cu luciditate. Manager, şef sau leader? Reguli stricte sau creativitate?

O carte inedită despre cum să aplici principiile managementului clasic în economia globalizată, acum şi în viitor.

Traducere din limba italiană: Alexandra Radu.

Apare în Colecţia „Probleme economice fundamentale”, serie nouă.

• HERNÁN-RODRÍGUEZ VARGAS, „Şapte mituri despre independenţă. Politizarea istoriei”.

O atotcuprinzătoare analiză realizată de profesorul Vargas de la Pontifica Universidad Javeriana din Bogotá, Columbia, despre politizarea istoriei prin mituri: Mitul invincibilităţii ideii de libertate. Mitul participării reduse a femeilor. Cetăţeni fără cetăţenie: mitul falselor echivalenţe. Un paradis locuit de demoni: Edenul naţional. Mitul bisericii depolitizate.

 O lectură care îndeamnă la reflecţie.

Traducere din limba spaniolă: Alexandra Radu.

Apare în Colecţia „Dosarele istoriei”, serie nouă.

„ŞAPTE MITURI DESPRE INDEPENDENŢĂ”

„Şapte mituri despre independenţă”- în original –„Siete mitos de la independencia de la Nueva Granada (1810-1819): Imágenes, imaginarios y politización de la historia”, autor Hernán Rodríguez Vargas, publicată în 2023 de Editorial Pontificia Universidad Javeriana, este o lucrare care invită cititorul să reflecteze critic asupra proceselor istorice care au dus la independenţa Noii Granade, Columbia de astăzi, între 1810 şi 1819.

Cartea îşi propune să demasce şi să analizeze şapte mituri înrădăcinate în imaginaţia colectivă cu privire la această perioadă crucială a istoriei Americii Latine. Autorul porneşte de la presupunerea că relaţia noastră cu istoria nu este doar un act individual, ci şi unul profund colectiv. Prin deconstrucţia acestor mituri, Rodríguez Vargas arată cum naraţiunea istorică a fost adesea influenţată de interese politice şi culturale, ajutând la crearea de imagini şi simboluri care condiţionează încă modul în care societăţile latino-americane îşi înţeleg trecutul.

Printre miturile abordate în carte găsim, de exemplu, cel al „bărbaţilor extraordinari„, care atribuie independenţa unui mic grup de eroi masculini, ascunzând rolul altor actori sociali. Un alt mit controversat este cel al „eroinei supuse„, care minimizează participarea femeilor la procesele revoluţionare, retrogradându-le în roluri secundare sau marginale. Autorul acordă o atenţie deosebită demascării acestor naraţiuni, restabilind demnitatea şi vizibilitatea figurilor feminine şi a grupurilor sociale adesea neglijate de istoriografia tradiţională.

Hernán Rodríguez Vargas insistă şi asupra politizării istoriei independenţei, arătând modul în care memoria colectivă a fost modelată de nevoile de legitimitate politică şi de construcţia identităţii naţionale. Textul analizează modul în care, de-a lungul celor două secole care au urmat independenţei, aceste mituri au fost preluate, transformate şi adaptate la nevoile prezentului, influenţând viaţa de zi cu zi şi modul în care noile generaţii se raportează la trecut.

Pentru publicul român, cartea oferă o paralelă interesantă cu procesele de construire a memoriei naţionale trăite şi în Europa de Est. Deconstrucţia miturilor istorice, de fapt, nu este un fenomen exclusiv al Americii Latine, ci priveşte toate societăţile care au trecut prin perioade de tranziţie şi care îşi pun la îndoială trecutul pentru a-şi construi o identitate comună. „Siete mitos de la independencia de la Nueva Granada” reprezintă, prin urmare, o invitaţie universală de a pune sub semnul întrebării critic naraţiunile oficiale şi de a recupera complexitatea şi pluralitatea vocilor care au contribuit la formarea istoriei.

Volumul se adresează atât specialiştilor în istoria Americii Latine, cât şi unui public mai larg interesat de procesele de formare a identităţilor naţionale, oferind instrumente analitice utile pentru a înţelege modul în care trecutul este reinterpretat constant în lumina nevoilor prezentului.

Cuvântul traducătorului despre volum

Departe de a mă erija într-o mare cunoscătoare a istoriei şi a lumii Columbiene, dar cunoscând-o şi iubind-o, ca noi toţi prin prisma marelui Garko, mărturisesc că am regăsit parfumul inegalabil al acestei lumi dintr-o altă perspectivă citind volumul colegului şi prieteului meu Hernán Rodríguez Vargas. Şi mi-am dorit imediat să împărtăşesc publicului din ţara mea această nouă perspectivă: analiza istorico-filosofică a unor mituri devenite realităţi odată cu intrarea în conştiinţa maselor.

Noutatea pe care o aduce volumul „Şapte mituri despre independenţă..” constă în viziunea integrată pe care autorul o conferă datelor istorice. Pentru el istoria reprezintă pe lângă o colecţie fabuloasă de fapte trăite (filolog fiind, de exprimări lingvistice ale acestor fapte) şi o colecţie de imagini, pe care le-a adunat datorită pasiunii sale pentru imagistică şi fotografie.

Istoria pentru Hernán Rodríguez Vargas nu este o simplă înşiruire de date, ci o poveste fantastică în care evoluează personaje fascinante, popoare şi eroii acestora, făcându-ne părtaşi la faptele lor măreţe şi determinându-ne să trăim aventura devenirii unui neam.

Dincolo de prespectiva nouă asupra istoriei, autorul ne propune şi un exerciţiu reflexiv filosofic: faptele trăite sunt întotdeauna oglindite în realităţi diverse, pe care fiecare dintre noi le descifrează conform propriului cod.

Nu în ultimul rând, perspectiva traducătorului este şi cea a cronicarului, cel care, rescrie documentar fiecare fapt, încercând să nu deterioreze prea mult realitatea şi să nu schimbe viziunea autorială.

Sperând că veţi trăi la fel de intens experienţa lecturii acestui volum, aşa cum am făcut-o şi eu, vă urez lectură plăcută! (Alexandra RADU)

Hernán Rodríguez VARGAS

Doctor în Literatură, Lingvistică şi Istorie la Universitatea UNISA din Salerno. Laureat în Filosofie (2013) şi Literatură (2014). A făcut un master în Istorie (2016). A obţinut titlul de Doctor cu o teză în Istoria Contemporană, având ca subiect de cercetare relaţia între războaiele civile, naţionalism şi cultura vizuală în cea de-a doua jumătate a secolului XIX. Între 2020 şi 2022, a urmat studiile post-doctorale la Institutul Italian Pentru Studii Istorice din Napoli. În 2023 a fost research fellow la Institutul Pentru Studii Avansate din Madrid. În prezent este cercetător la Universitatea UNISA din Salerno. Printre volumele sale publicate recent, se numără «Sărutul Andromacăi. Opt poveşti de dragoste şi pasiuni politice» (Madrid, La Huerta Grande, 2024), în care abordează problema modului în care printr-o practică aparent inofensivă şi universală, cum ar fi sărutarea iubitului, cultura occidentală face politică şi se exprimă politic.