Lucrările edilitare ce au loc în capitala noastră conduc câteodată la descoperiri istorice incredibile. Aşa s-au descoperit de curând conductele de apă din epoca fanariotă, chiar în inima Capitalei. Aducând un plus de accesibilitate şi de igienă, reţeaua de aducţiune a apei din Bucureştiul Fanariot a apărut în secolul al XVIII-lea. Alimentarea Bucureştiului cu apă potabilă a fost una dintre principalele preocupări edilitare ale domnitorului Nicolae Mavrogheni (1786-1790). Încă din primii ani de domnie a poruncit construirea unei reţele de rezervoare, conducte şi cişmele care să alimenteze mănăstirile şi curţile boiereşti cu apă de la izvoarele din nordul oraşului. Conductele de apă din epoca fanariotă au fost descoperite lângă parcul Kiseleff. Conducta principală pornea de la Visteria Apelor, de lângă Biserica „Izvorul Tămăduirii” Mavrogheni (aflată, la acea vreme, la marginea oraşului) şi străbătea Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei), terminându-se la curtea domnească de pe Dealul Spirii. Astfel, după cum ne informează specialiştii de la Muzeul „Curtea Veche”, un segment dintr-o astfel de conductă a fost descoperit în anul 2022, când o echipă din partea Muzeului Municipiului Bucureşti a întreprins cercetări arheologice preventive în curtea Bisericii Mavrogheni, lângă parcul „Kiseleff”. „Conducta era realizată din olane ceramice îmbinate cu ajutorul unui mortar pe bază de var amestecat cu fibre vegetale. Olanele au fost acoperite cu cărămizi şi nisip, probabil pentru a le proteja de intervenţii ulterioare. Judecând după localizarea şi direcţia de curgere a conductei, precum şi după modul de realizare, am atribuit acest segment reţelei construite în timpul domniei lui Nicolae Mavrogheni”, se menţionează în postarea de pe Facebook. Astfel se confirmă interesul şi implicarea domnitorului Nicolae Mavrogheni (1786-1790) în realizarea acestor obiective propuse. (George V. GRIGORE)
Sursa: Facebook Muzeul Curtea Veche; wikipedia.org; historia.ro; ziar.com; reddit.com