Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numirea în funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie
Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel, au obţinut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime de cel puţin 18 ani.
Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.
Concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă în: a) o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora; b) un interviu susţinut în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
Comisiile de concurs sunt alcătuite din câte 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi câte un cadru didactic universitar având grad de conferenţiar sau profesor universitar de la o facultate de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Membrii comisiilor nu pot avea apartenenţă politică la data formării comisiilor şi pe toată durata derulării concursului.
Nu pot fi membri ai comisiilor persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv, în rândul candidaţilor.
La cererea comisiilor de concurs, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate solicita, prin intermediul curţilor de apel, hotărâri judecătoreşti pronunţate şi redactate de candidaţi, precum şi celelalte date necesare evaluării potrivit legii.
Evaluarea are ca obiect: a) verificarea capacităţii de analiză şi sinteză; b) verificarea coerenţei în exprimare; c) verificarea argumentaţiei din punctul de vedere al clarităţii şi logicii; d) verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor.
În cadrul procedurii de evaluare, comisiile de concurs pot solicita candidaţilor explicaţii cu privire la orice aspect supus evaluării.
În cadrul probei interviului, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea candidaţilor şi modul în care candidaţii se raportează la valori precum independenţa justiţiei şi imparţialitatea judecătorilor, motivaţia candidaţilor şi competenţele umane şi sociale ale acestora.
La şedinţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în care se susţine interviul va participa, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de Secţia pentru judecători, care va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.
Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevăzute la art. 52 ^d, alin.2 este de 100 de puncte, distribuite astfel: a) 50 de puncte pentru prima probă; b) 50 de puncte pentru a doua probă;
Punctajul minim pentru a fi declarat admis la probele prevăzute la art.52^1, alin.2 este următorul: a) 35 de puncte pentru prima probă; b) 35 de puncte pentru a doua probă;
Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.
În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru judecători dispune, prin hotărâre, promovarea candidaţilor declaraţi admişi.
Procedura de desfăşurare a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv mo-dalitatea de contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.
Numirea în funcţii se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă.
Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere, ministrul justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului.
Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
De la data încetării mandatului funcţiei de conducere, procurorii îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Numirea în alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la art. 52 şi 53 al Legii 303/2004 în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz.
Pot fi numiţi în funcţiile de conducere procurorii care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime efectivă de minimum 10 ani.
Pentru numirea în funcţiile de conducere este necesară recomandarea conducătorului secţiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, unde urmează să fie numit procurorul.
Revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor se dispune de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz.
La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere, judecătorii revin pe funcţiile deţinute anterior în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
La încetarea mandatului funcţiei de conducere, procurorii pot ocupa o altă funcţie de conducere la acelaşi parchet, în condiţiile legii, fie revin pe funcţii de execuţie la parchetele pe care le-au condus sau de unde provin.
Delegarea, detaşarea şi transferul
În cazul în care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcţiona normal din cauza absenţei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe din circumscripţia acelei curţi de apel, poate delega judecători de la alte instanţe din circumscripţia menţionată, cu acordul scris al acestora.
Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi de la curţile de apel la instanţe din circumscripţia altei curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.
Delegarea în funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile legii.
Delegarea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor de la această instanţă se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, cu acordul scris al acestora, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleaşi condiţii.
În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori.
Judecătorii şi procurorii pot fi delegaţi numai la instanţe sau parchete la care au dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional dobândit.
În interesul serviciului, magistraţii-asistenţi pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, în funcţiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-şef de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau preşedintele Curţii Constituţionale, după caz, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraţilor-asistenţi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleaşi condiţii. Pe perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi.
Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia, la solicitarea acestor instituţii. Detaşarea în cadrul acestor instituţii nu se poate dispune pentru funcţii de demnitate publică.
Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se prelungeşte o singură dată, pentru o durată de până la 3 ani.
Perioada detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine în funcţia deţinută anterior.
Detaşarea şi delegarea nu se pot face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al preşedintelui instanţei sau al procurorului şef al parchetului corespunzător.
Transferul nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit legii.
Normele de reglementare a procedurii transferului se stabilesc prin regulamente elaborate de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii.
La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al unităţii de parchet de la care provine, precum şi al instanţei la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al instanţei în care îşi desfăşoară activitatea şi al parchetului la care urmează să activeze.
Pentru numirea în funcţie, candidaţii vor susţine un interviu în faţa secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicită numirea ca judecători şi, respectiv, a secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror.
Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie. (Va urma).
(Expert media, Florin FĂINIŞI)