Repere privind victimologia, victimizarea şi victimele în România

În calitate de instituţii reprezentate în Comitetul de Management al Acţiunii COST CA18121, Universitatea Spiru Haret – Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Administrative Bucureşti şi Universitatea George Bacovia – Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative Bacău au organizat în data de 27 noiembrie 2020, online, conferinţa naţională gratuită: Repere privind victimologia, victimizarea şi victimele în România

Conferinţa naţională Repere privind victimologia, victimizarea şi victimele în România este o manifestare organizată în cadrul COST CA18121: Cultures of Victimology: understanding processes of victimization across Europe, proiect iniţiat de către prof. dr. Antony Pemberton (Senior Researcher, NSCR, Amsterdam, Professor of Restorative Justice, Leuven Institute of Criminology, KU Leuven şi Professor of Victimology, Tilburg Law School), preluat în 2020 de Simon Green (Associate Dean for Research & Enterprise, Faculty of Arts, Cultures and Education, Reader in Criminology  & Victimology, University of Hull, UK).
Invitaţia a fost transmisă unor instituţii publice, ONG-uri, dar şi unor cadre didactice, cercetători, jurişti, sociologi, psihologi, prin intermediul corespondenţei electronice, care au preocupări constante în acest domeniu. Evenimentul a beneficiat de sprijinul cercetătorului Cătălin Radu din partea Centrului de Cercetări Ştiinţifice din cadrul Universităţii Spiru Haret, care a promovat conferinţa online.

Prin invitaţie, participanţilor li s-a recomandat, cu titlul orientativ, ca prin intervenţiile /lucrările lor să reflecte următoarele aspecte:
1. Care este cuvântul (sau care sunt cuvintele) pentru „victimă” şi dacă există o semnificaţie specifică (de ex., pentru un grup de victime sau un tip de victimizare)?
2. Care sunt momentele din istoria ţării sau victimologiei din ţara noastră care au contribuit la definirea/dezvoltarea drepturilor şi serviciilor pentru victime?
3. Care este istoricul victimologiei (studiul academic asupra victimelor) în ţara noastră? (de ex., când a început? cine sunt cadrele didactice cheie? care sunt publicaţiile reprezentative).
4. Prezentarea unor studii de caz ale unor tipuri de victime şi eventualul impact al acestora asupra politicii sau practicilor în acest domeniu.
5. Prezentarea altor tipuri de victime/victimizare la care se face referire în mod normal în ţara noastră, exceptând victimizarea penală.
6. Identificarea altor forme de victimizare nou-emergente (sau ascunse anterior) în ţara noastră.
7. Enumerarea celor mai importante tendinţe de victimizare în ţara noastră (ce tipuri de infracţiuni s-au redus sau au crescut) în ultimii 10 ani.
8. Ce directive/legi/tratate internaţionale a adoptat/ratificat ţara noastră şi cât de bine sunt implementate?
9. Care sunt principalele lacune în sprijinul /în serviciile pentru victime din ţara noastră?
10 Care sunt succesele/inovaţiile majore pentru susţinerea victimelor din ţara noastră?
11. Care sunt principalele documente naţionale din ţara noastră în acest domeniu ? (de ex., legi, politici, sondaje asupra victimelor, rapoarte, etc.)?
Intervenţiile s-au susţinut în limba română, dar ulterior, opţional, se vor traduce în limba engleză, conform standardelor ce au fost co-municate participanţilor, pentru publicarea în volumul conferinţei.
Au răspuns afirmativ acestei invitaţii 20 de persoane, din Bucureşti, Bacău, Braşov şi Constanţa. Alte 10 persoane au solicitat audierea lucrărilor acestei conferinţe.
Conferinţa s-a desfăşurat în două secţiuni şi a debutat cu înregistrarea participanţilor în intervalul 9,30 -10,00.
Secţiunea I a început la orele 10,00, a reunit psihologi, sociologi, asistenţi sociali, profesori de literatură şi a durat până la orele 12, fiecărui participant fiindu-i alocate 10 minute.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de către conf. univ.univ.dr. Aura PREDA de la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Administrative, Bucureşti, Universitatea Spiru Haret, reprezentant MC 1 pentru România în COST CA18121: Cultures of Victimology: understanding processes of victimization across Europe.
Au urmat primele intervenţii ale membrilor din reţeaua COST CA18121, respectiv:
1. conf.univ.dr. Gratiela SION, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Bucureşti, Universitatea Spiru Haret, cu o prezentare PowerPoint intitulată Succinta istorie a victimologiei, prezentare care a făcut referire la începuturile acestei discipline, atât pe plan internaţional, cât şi naţional;
2. lect. univ. dr. Radu NĂFORNIŢĂ/ conf. univ. dr. Nelu NIŢĂ, MC substitute din partea Universităţii George Bacovia din Bacău/ MC – COST CA18121: Cultures of Victimology: understanding processes of victimization across Europe, au prezentat comunicarea Consumatorul de droguri între victimă şi prezumţia de vinovăţie;
3. Dr. Habil. Ecaterina BALICA (Observatorul Român pentru Analiza şi Prevenirea Omorurilor, cercetător ştiinţific II), membru în reţeaua COST CA18121: Cultures of Victimology: understanding processes of victimization across Europe, prezentarea Victimele omorului comis între partenerii intimi – tehnici directe si indirecte de blamare a victimelor utilizate în media online din România.

Următoarele intervenţii au aparţinut profesoarelor de la Facultatea de Limbi si Literaturi Străine de la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir:

• prof. univ. dr. Ramona MIHĂILĂ: Tipologii ale copilăriei victimizate în literatură: Lizoanca la 11 ani, de Doina Ruşti (2009,) şi Hai să furăm pepeni, de Nora Iuga (2010);
• Aurora MARTIN, decan, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, consilier superior, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, vicepreşedinte, International Institute for Human Security, USA: Victime ale sclaviei moderne între spaţiul public şi în spaţiul privat.
  Puncte de vedere ale psihologilor au fost exprimate de către:
• Ecaterina CĂLIN, formator de formatori în pedagogia comunicării prin Metoda ESPERE®, Centrul de dezvoltare personală AmaneSer: De la victimizare la responsabilizare;
• Cristiana BĂLAN, lect.univ.dr. Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Braşov, Universitatea Spiru Haret: Copilul – victimă a abuzului în familie, studiu de caz.
  Secţiunea I s-a finalizat cu intervenţiile a două persoane specializate în domeniul sociologiei:
• Andreea Ioana JANTEA, ofiţer de poliţie-sociolog, Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii – Inspectoratul General al Poliţiei Române: Ancheta siguranţei publice;
• Andreea BADEA, asistent de cercetare asociat, Observatorul Român pentru Analiza şi Prevenirea Omorurilor: Portretizarea victimelor din cazul Caracal în comentariile articolelor publicate în mass media online.  
  Secţiunea a II-a a durat de la orele 12,00 la 14,30 şi a avut ca principală caracteristică faptul că a subsumat intervenţiile reprezentanţilor unor profesii juridice, respectiv, profesori, avocaţi, consilieri, experţi.
  O primă intervenţie a aparţinut conf. univ.dr. Mariana MITRA-NIŢĂ, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea Ovidius din Constanţa: Consideraţii generale privitoare la factorii de risc victimali în societatea contemporană.
  Au urmat două intervenţii a doi coautori, abordând cu titluri diferite tematica actuală a pandemiei, respectiv, doctorand la Institutul de Cercetări Juridice Academician Andrei Rădulescu al Academiei Române, Crina – Bianca VERES şi avocat şi doctor în ştiinţe juridice, Institutul de Cercetări Juridice Academician Andrei R. Rădulescu al Academiei Române – Departamentul de Drept public Vintilă Dongoroz Iosif FRIEDMANN – NICOLESCU: Pandemia şi victimele ei şi, cea de-a doua intervenţie a celor doi coautori menţionaţi, Societatea umană – victimă a pandemiei.
  Cu o temă interdisciplinară, conf. univ.dr. Marilena MARIN, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea Ovidius Constanţa, a susţinut lucrarea Alienarea parentală maternă – soluţii judiciare şi extrajudiciare.
  Din partea Institutului de Cercetări Juridice Acad. Andrei Rădulescu al Academiei Române, membru în reţeaua COST CA18121: Cultures of Victimology: understanding processes of victimization across Europe, a intervenit cerc. şt. gr. III Mihaela-Gabriela BERINDEI, cu lucrarea Protecţia copiilor împotriva violenţei domestice în ţările europene, cu specială privire asupra României.
  Conf.univ.dr. Liana ELEFTERIE, de la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Eco-nomice, Constanţa, Universitatea Spiru Haret, a prezentat lucrarea Victimele Internetului versus Securitatea Cibernetică în contextul economico-social European şi naţional marcat de pandemia Covid 19, o temă deosebit de actuală.
  Elena PETROV, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Administrative, Bucureşti, Universitatea Spiru Haret, avocat în Baroul Calabria din Italia, a susţinut lucrarea Violenţă domestică – studiu de caz Italia.
  Secţiunea a 2-a s-a finalizat cu intervenţia conf. univ.dr. avocat George COCA, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Administrative, Bucureşti, Universitatea Spiru Haret, MC2 – COST CA18121: Cultures of Victimology: understanding processes of victimization across Europe, care a ales să analizeze problematica Drepturile persoanei vătămate în procesul penal.
  Au solicitat participarea fără intervenţii 10 persoane, după cum urmează:

1. Cristina Lenuţa Beclea, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, Direcţia de Prevenire a Criminalităţii, Ministerul Justiţiei
2. Aura Manuela Ciobanu, consilier superior, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi
3. Cătălin Radu, cercetător consultant, Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică al Universităţii Spiru Haret
4. Roxana-Daniela Păun, conf.univ.dr., Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Administrative, Bucureşti, Universitatea Spiru Haret
5. Polixenia Grecu, cadru didactic asociat, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Administrative, Bucureşti, Universitatea Spiru Haret
6. Zinica-Daniela Akpinar, studenta, Universitatea George Bacovia, Bacău
7. Roxana Mihaela Anton, prof. înv. primar, Şcoala Gimnazială Miron Costin, Bacău
8. Mirela Galan, profesor consilier, CJRAE Vaslui, Şcoala Gimnazială Iorgu Radu, Şcoala de Arte N. Tonitza, Bârlad
9. Ana-Paula Patrichi, prof. înv. primar, Şcoala Gimnazială Miron Costin, Bacău
10. Mădălina Botina, conf. univ. dr. Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea Ovidius din Constanţa, coordonatorul Biroului Teritorial Constanţa al instituţiei Avocatul Poporului.
    La finalul conferinţei, participanţii au pus în discuţie instituţiile şi specialiştii care pot prelua această problematică vastă şi dificilă a victimizării şi victimelor din România, tranformând-o într-o preocupare constantă, unificatoare şi suficient de mediatizată. S-a discutat şi despre necesitatea reînfiinţării Institutului Naţional de Criminologie, activitatea Societăţii Române de Criminologie şi Criminalistică, statutul profesiei de criminolog etc.

    În urma desfăşurării acestei conferinţe s-au desprins următoarele concluzii:

• necesitatea înfiinţării Societăţii Române de Victimologie, cu trei filiale în ţară, şi a revistei aferente;
• publicarea a două volume dedicate acestei manifestări, unul în limba română, altul în limba engleză;
• organizarea de noi ediţii ale acestei conferinţe, anuale, cu acelaşi titlu, în continuarea acesteia.

(Conf. univ.dr. Aura PREDA
Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Administrative, Bucureşti,
Universitatea Spiru Haret)