Peste 2,4 milioane de elevi s-au întors la şcoală. În funcţie de rata de infectare, în 149 de localităţi cursurile vor începe în scenariul roşu, în 903 localităţi în scenariul galben, iar în 2.129 de localităţi, în scenariul verde, merg la şcoală toţi copiii. În Bucureşti şi în majoritatea reşedinţelor de judeţ, şcoala începe în scenariul galben, merg la şcoală preşcolarii, elevii din ciclul primar şi cei din clasele terminale.
Vineri, 5 februarie, a fost publicat în Monitorul Oficial al României Ordinul Comun al ministrului Sănătăţii şi al ministrului Educaţiei privind redeschiderea şcolilor şi a desfăşurării activităţii didactice în universităţi, începând cu data de 8 februarie. Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) şi Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) critică lipsa unui dialog social mai larg în realizarea acestui ordin, care a fost aprobat fără a consulta, în mod adecvat, beneficiarii primari ai sistemului educaţional: elevii şi studenţii.
În privinţa învăţământului preuniversitar, atragem atenţia asupra procesului birocratic pe care unităţile de învăţământ trebuie să îl parcurgă pentru redeschidere: Direcţia de Sănătate Publică/Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (DSP/DSPMB) informează inspectoratul şcolar cu privire la situaţia epidemiologică de la nivelul fiecărei localităţi, inspectoratul şcolar transmite datele către unităţile de învăţământ, iar unitatea de învăţământ propune inspectoratului şcolar şi DSP/DSMB un anumit scenariu de funcţionare, spre avizare, în timp ce Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU/CMBSU) emite hotărârea finală. Considerăm că ziua de vineri, ultima zi rămasă înainte de redeschiderea şcolilor, nu este suficientă pentru a realiza toate aceste pregătiri atât din punct de vedere birocratic, cât şi din punct de vedere material.
Mai mult, conform ordinului, şcolile au datoria de a stabili spaţiile specifice atât pentru derularea procesului de învăţământ, cât şi pentru izolarea persoanelor simptomatice sau testate pozitiv. În acest sens, atragem atenţia asupra lipsei spaţiilor şcolare de tip „izolator” şi a lipsei resursei umane medicale, fără de care persoanele simptomatice nu pot beneficia de niciun fel de ajutor specializat, precum testarea rapidă antigen COVID-19.
În acelaşi timp, considerăm că preve-derile art. 9, alin. (1) din Ordinul Comun nu respectă indicaţiile sanitare precizate până acum de către autorităţi şi experţi în sănătate publică, deoarece cursurile fizice se suspendă pentru 14 zile doar la „apariţia a două cazuri confirmate de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 într-o clasă de învăţământ gimnazial, liceal, profesional şi post-liceal”. Altfel spus, dacă un singur elev este testat pozitiv pentru COVID-19, toţi ceilalţi elevi din clasă merg în continuare la şcoală, expunându-se astfel unui risc substanţial.
Pe lângă toate acestea, la punctul II.3 din Anexă, „Organizarea procesului de învăţământ şi a activităţilor sportive” observăm faptul că în timpul activităţilor sportive derulate în cadrul sălilor de sport, elevii nu au obligaţia de a purta mască, ceea ce îi expune pe aceştia la un risc semnificativ de infectare, având în vedere faptul că majoritatea sălilor de sport nu sunt/nu pot fi aerisite în mod eficient.
În privinţa învăţământului superior, în mod neaşteptat, cvasimajoritatea reglementărilor la nivel naţional cu privire la normele igienico-sanitare, prevăzute în Ghidul precedent, au fost abrogate, urmând ca fiecare universitate să decidă conform autonomiei universitare. Amintim faptul că ocrotirea sănătăţii publice reprezintă responsabilitatea statului român, conform art. 34, alin. (2) din Constituţia României. Autonomia universitară nu acoperă elemente ce ţin de instituirea de norme igienico-sanitare, iar universităţile nu au calificarea necesară pentru a stabili asemenea norme. Din acest punct de vedere, în actualul ordin nu mai regăsim dispoziţii privind căminele şi cantinele, privind regularitatea dezinfectării sau privind grupurile sanitare.
Pentru a putea îndeplini dezideratul de a oferi toate condiţiile necesare alegerii unui scenariu hibrid, cu garantarea siguranţei tuturor celor implicaţi (studenţi, cadre didactice, personal auxiliar), se impun următoarele măsuri:
• Stabilirea unui plan general de măsuri de protecţie la nivelul universităţii, care să includă cel puţin temele precizate în ghidul abrogat şi care să fie avizat de DSP în vederea asigurării conformităţii cu standardele de protecţie igienico-sanitară;
• Stabilirea unui termen rezonabil de luare a deciziei de trecere de la scenariul online la scenariul hibrid/fizic, astfel încât studenţii să aibă timpul necesar întoarcerii în centrul universitar şi identificării unui loc de cazare, precum şi pentru pregătirea cazării în cămine;
• Asigurarea testării rapide a studenţilor, în maniera prevăzută pentru învăţământul preuniversitar.
„Acum două zile, Consiliul Naţional al Elevilor a înaintat guvernanţilor o propunere cât se poate de rezonabilă: ca prima săptămână de şcoală din al doilea semestru să aibă loc în format online, pentru a le oferi şcolilor timpul de care au nevoie pentru a se pregăti. Constatăm, însă, cu dezamăgire, faptul că autorităţile continuă să susţină redeschiderea şcolii în format fizic începând de luni, chiar dacă cele mai multe dintre ele nu sunt pregătite pentru acest lucru.”, a declarat Rareş VOICU, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
„În luna septembrie, universităţile aşteptau normele igienico-sanitare de la Ministerul educaţiei pentru a putea decide modul de începere a semestrului I. Deşi optica s-a schimbat, unele norme din luna septembrie fiind considerate pe bună dreptate excesive şi sugerând preferinţa învăţământului în scenariu online, soluţia nu este de a oferi un cadru atât de larg, fără îndrumări. Astfel, pe lângă suita de activităţi necesare pregătirii adecvate a scenariilor hibrid/fizic, pentru universităţile care adoptă o asemenea decizie, precum asigurarea materialelor de protecţie în stocuri adecvate, este important ca universităţile să coopereze permanent cu DSP pentru a avea siguranţa că normele igienico-sanitare pe care le impun sunt suficiente şi eficiente, atingându-şi scopul” a declarat Horia-Şerban ONIŢA, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România.
Pentru detalii şi informaţii suplimentare, vă stăm la dispoziţie:
Cornelia-Florina FECHETE, Vicepreşedinte Relaţii Publice ANOSR, 0744 118 894 | florina@anosr.ro
Horia Şerban ONIŢA, Preşedinte ANOSR, 0748 880 910 | horia@anosr.ro
Numărul 808
