Recunoaştere a valorii patrimoniului naţional

Primul Premiu al Cetăţenilor Europeni „Costa Carras” merge la „ARA – Arhitectură. Restaurare. Arheologie”

ONG-ul românesc „ARA – Arhitectură. Restaurare. Arheologie” este distins cu primul Premiu al Cetăţenilor Europeni „Costa Carras”, pentru salvgardarea patrimoniului cultural şi natural pe cale de dispariţie, pentru activitatea sa exemplară de mobilizare a cetăţenilor în promovarea şi protejarea patrimoniului remarcabil al Roşia Montană. Premiul a fost instituit anul acesta, în memoria lui Costa Carras, un campion emblematic al protecţiei mediului şi a patrimoniului cultural în Grecia şi în Europa, de Europa Nostra şi Elliniki Etairia – Societatea pentru Mediu şi Patrimoniu Cultural. Partenerii fondatori ai premiului sunt Fundaţia A.G. Leventis, Forumul Economic Delphi şi Institutul Băncii Europene de Investiţii. Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc în cadrul Forumului Economic de la Delphi, la 26 aprilie 2023, în prezenţa E.S. Preşedintele Republicii Elene, Katerina Sakellaropoulou.

Juriul, prezidat de Guy Clausse (Luxemburg), vicepreşedinte executiv al Europa Nostra, format din experţi independenţi în domeniile culturii, patrimoniului şi comunicării: Fani Mallouchou-Tufano, profesor – Conservarea, restaurarea şi gestionarea monumentelor şi siturilor arhitecturale, la Universitatea Tehnică din Creta (Grecia), Paolo Vitti , profesor asociat, Şcoala de Arhitectură, Universitatea Notre Dame (Italia), Simone Mizzi, membru al Consiliului Europa Nostra (Malta), şi Bruno Rossignol, şeful Programului pentru climă şi patrimoniu şi responsabil pentru comunicaţii – Institutul Băncii Europene de Investiţii (Franţa), care a convenit în unanimitate asupra primului câştigător al Premiului cetăţenilor europeni Costa Carras pentru salvgardarea patrimoniului pe cale de dispariţie, a declarat: „Chiar de la înfiinţarea sa, în 2006, organizaţia societăţii civile  „ARA  – Arhitectură. Restaurare. Arheologia” din România a jucat un rol decisiv în coordonarea campaniei de protejare  a Roşia Montană, cu patrimoniul cultural şi peisajul pe cale de dispariţie. Cu mijloace financiare foarte modeste, dar cu o mobilizare uriaşă de voluntari dedicaţi – la nivel local, naţional şi internaţional – au reuşit să convingă autorităţile române să iniţieze o dezvoltare durabilă bazată pe patrimoniu şi să depună cu succes cererea de includere a „Roşia Montană” pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Munca lor expertă şi curajoasă este cu adevărat exemplară şi oferă inspiraţie cetăţenilor din întreaga Europă să îşi asume cu fermitate responsabilitatea asupra patrimoniului lor cultural şi natural şi să se implice în protejarea lor”. (…)„Prin atribuirea primului „Premiu Costa Carras pentru cetăţenii europeni” către „ARA”, „Europa Nostra” doreşte să îşi reitereze angajamentul ferm de a îmbrăţişa şi disemina valorile dezvoltării durabile, care include respectarea corespunzătoare a patrimoniului cultural şi a peisajului Europei, precum şi rolul vital al cetăţenilor şi al comunităţilor locale în a decide cu privire la viitorul siturilor de patrimoniu de care sunt strâns conectaţi. De asemenea, subliniază legătura vitală dintre conservarea patrimoniului cultural şi respectarea statului de drept şi a dreptului la patrimoniu cultural şi dreptul la un mediu sănătos ca drepturi fundamentale ale omului”, a mai adăugat Juriul.

Reprezentanţii „ARA” au spus: „Este un mare privilegiu pentru noi ca primul premiu care onorează memoria lui Costa Carras, unul dintre cei mai importanţi campioni ai patrimoniului european, să meargă la Roşia Montană, pe care a cunoscut-o şi a apreciat-o şi pentru conservarea căreia a luptat cu perseverenţă. Credem că vocea sa în sprijinul dezvoltării durabile la Roşia Montană, aşa cum a ridicat-o în timpul misiunii 7 Cele mai periclitate zone din 2014, se face din nou auzită astăzi, prin acest premiu. Ne bucurăm că în ultimii ani acest scenariu de dezvoltare durabilă bazată pe patrimoniu, aşa cum şi-a imaginat-o chiar Costa Carras atunci, începe să prindă contur datorită unei mobilizări ce a început să crească dincolo de eforturile organizaţiei noastre şi care şi-a găsit numeroşi aliaţi, în comunitate, printre specialişti, şi cu autorităţile publice. Premiul este, prin urmare, meritul unui grup mai larg decât asociaţia noastră, „ARA”, mai larg chiar decât participanţii la programul nostru „Adoptă o casă”, pentru a număra localnicii, profesioniştii, meşteşugarii, voluntarii, studenţii şi mulţi susţinători de la distanţă.”

Situat în zona de vest a Munţilor Carpaţi, peisajul de la Roşia Montană a fost transformat treptat, prin exploatarea aurului şi argintului, de la lucrări preistorice de suprafaţă la galerii subterane adânci, continuate în perioada medievală şi modernă, până în anii 1970. Timp de secole, coloniştii veniţi din diferite părţi ale Europei au creat comunităţi de o diversitate culturală interesantă, pentru a menţiona doar cele cinci confesiuni (catolice, ortodoxe, greco-catolice, unitariene şi calviniste), ale căror biserici şi case sunt încă martore ale modului lor de viaţă. Toate caracteristicile de suprafaţă – poteci, drumuri, rezervoare, canale de apă, zone de ştanţare şi Roşia Montană în sine – demonstrează o interacţiune pozitivă între om şi mediu, ceea ce a dus la unul dintre cele mai reprezentative peisaje miniere din Europa. Situl în ansamblu şi 50 dintre componentele sale sunt enumerate ca monumente istorice şi două formaţiuni geologice ca monumente ale naturii. În 2021, peisajul minier istoric de la Roşia Montană a fost înscris simultan pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. O ameninţare majoră la adresa sitului şi a vastei zone înconjurătoare a fost proiectul minier la scară largă. Distrugerea a fost evitată datorită mobilizării în masă a cetăţenilor împreună cu alte organizaţii naţionale, europene şi internaţionale şi diverse ONG-uri locale care au susţinut un proiect alternativ, durabil, de dezvoltare pe termen lung, bazat pe caracteristicile speciale ale zonei – peisajul minier istoric cu patrimoniul său cultural şi natural remarcabil.

Organizaţia „ARA – Arhitectură. Restaurare. Arheologia” a fost înfiinţată în anul 2006, reunind arhitecţi, restauratori, arheologi, istorici de artă şi ingineri implicaţi în cercetarea patrimoniului cultural, care au decis să-şi extindă activitatea pentru o mai bună cunoaştere, înţelegere şi protecţie a patrimoniului cultural. Activitatea ARA la Roşia Montană a început în 2007, într-un moment în care un potenţial nou proiect minier se prefigura a fi mare, comunitatea era în proces de relocare, iar patrimoniul cultural era grav ameninţat. Primele acţiuni au fost campanii de salvare de urgenţă pentru două clădiri comunitare valoroase şi pe cale de dispariţie, casele parohiale unitariene şi calviniste, dezvoltate cu implicarea elevilor din şcolile de arhitectură şi a localnicilor. Astfel de acţiuni au continuat de atunci, luând parţial forma şcolilor de vară pentru studenţii la arhitectură, a taberelor de voluntari şi, din 2012, în cadrul programului Adoptă o casă la Roşia Montană. Programul Adoptă o casă la Roşia Montană, un program de salvare şi protecţie a patrimoniului cultural şi a comunităţii, face legătura între proprietarii locali de clădiri istorice, profesioniştii din domeniul patrimoniului cultural şi donatorii sau voluntarii. Toate casele, bisericile şi clădirile publice ale minerilor din Roşia Montană şi satele învecinate sunt în centrul acestui program, care are ca scop protejarea şi promovarea mediului istoric valoros şi spectaculos al sitului, cu accent pe patrimoniul construit, şi asigurarea faptului că acesta este bine îngrijit şi transmis generaţiilor viitoare. Scopul pe termen lung al programului este de a realiza schimbarea prin puterea conservării istorice coordonate profesional, comunitare şi susţinute de voluntari, restaurarea clădirilor şi reînnoirea comunităţii Roşia Montană şi a împrejurimilor sale. Cu astfel de rezultate, organizaţiile din România, care luptă pentru protecţia mediului şi promovarea valorilor, dovedesc seriozitate şi implicare deosebită pentru păstrarea valorilor autentice româneşti şi a originalităţii neaoşe.

Un trofeu de colecţie  primit de Şcoala de la Piscu

Cu ocazia împlinirii a 15 ani de activitate în promovarea artei contemporane şi a peste 500 de materiale video originale (interviuri, documentare, no comment, expoziţii) pe canalul YouTube, s-a lansat „Modernism.ro Award 2023”, un trofeu de colecţie, unicat, acordat în funcţie de preferinţele şi vizualizările publicului. Platforma Modernism.ro se situează printre cele mai cunoscute şi vizitate produse online de profil, cu un număr de peste 623.200 „impressions” pe YouTube şi peste 24.000 de ore de vizionare a materialelor video produse original. Trofeul din acest an este un obiect de colecţie şi a fost realizat handmade de Cristi Farcaş, ediţiile viitoare urmând a fi realizate / personalizate de către câştigătorul din anul precedent. La data de 1 aprilie 2023 a fost anunţat câştigătorul Modernism.ro Award 2023.

Lista scurtă a nominalizărilor: Muzeul Naţional de Artă Timişoara, pentru găzduirea expoziţiei „Paul Neagu. O retrospectivă”; MNAC – Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României, pentru programul de achiziţii „Puls 22”; Adriana şi Virgil Scripcariu, pentru „Muzeul-Atelier Şcoala de la Piscu”; Dorel Găină, pentru predarea lecţiei de istoria artelor; Eugen Raportoru, pentru „Răpirea din Serai”; Vasile Mureşan Murivale, pentru „Patrimoniul viitorului”; Mirela Traistaru, pentru expoziţia şi filmul „Just Mirela” de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român; Radu Pandele, pentru că e tânăr şi neliniştit; Nicu Covaci, pentru controversa cu Cenaclul Flacăra (şi pentru că e la modă); George Şerban, pentru promovarea artei româneşti şi spiritul de colecţionar; Dorin Ştefan, pentru autodenunţul „my modernism”; Aurelia Mocanu, pentru mărturii inedite şi restituiri din arhive; Mihai Plămădeală, pentru retrospectiva sa asupra artei contemporane româneşti 1990-2020; Pavel Şuşară, pentru microistorii de artă; Sorina Jecza, pentru expoziţiile din cadrul evenimentului de deschidere Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

 Modernism.ro scanează şi promovează zilnic scena artistică românească, având capitole pe conţinut (Q&A, Gallery Talk etc.), pe tip de creativitate (Secret Museums, Expo of the Week, Artist of the Month, Arhitectură, Educaţie etc.), pe nişe creative (art therapy, homemade art etc.). Printre secţiunile sale se regăsesc: Artistul lunii, Expo of the week, News, Punctul Critic, No Comment, Gallery Talk, Home Made Art, VideoISM, Secret Museums, Photo of the Day, Q&A, Serial, Show me the money, Concurs, Art Terapie, Arhitectură.

Modernism.ro are peste 1200 de artişti indexaţi şi până la 5.000 prezentaţi pe platformă, cu peste 200 de spaţii de artă româneşti şi 250 de spaţii de artă est-europene indexate. Cele peste 500 de materiale video producţie originală încărcate pe YouTube au adus 433.500 vizionări cu peste 24.000 de ore de vizionare iar serverele Modernism.ro susţin o arhivă media impresionantă de peste 135.000 de materiale multimedia.

MODERNISM.RO a deliberat, de fapt a deliberat publicul platformei. „Şi iată-ne onoraţi de un nou premiu, o nouă doză de încurajare pentru Muzeu-Atelier Şcoala de la Piscu. Continuăm! Mulţumim Modernism.Ro pentru tenacitatea şi pasiunea cu care promovaţi acţiunea culturală din spaţiul românesc. Admiraţia şi gândurile noastre bune pentru toţi cei nominalizaţi!”a transmis echipa celor din familia Scripcariu, implicaţi în proiect. Felicitări!

RECUPERATIO – de la Piscu la Timişoara, Capitala Europeană a Culturii 2023

În 2022, Muzeul-Atelier Şcoala de la Piscu a fost onorat cu European Heritage Award/Europa Nostra Award. În 2023, acest minunat colectiv va organiza „RECUPERATIO”, o expoziţie itinerantă dedicată tuturor proiectelor câştigătoare European Heritage Award/Europa Nostra Award 2022 şi altor  proiecte din România, toate despre patrimoniului cultural. Expoziţia „RECUPERATIO”, ce a pornit la Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2023 – parteneri: Consiliul Judeţean Timiş, Prin Banat, OAR / Filiala Timiş, Agape artă&natură –  a fost panotată cu 31 de proiecte şi echipe câştigătoare ale Premiilor Europa Nostra 2022, dintre care trei sunt din România: Semne Cusute, Casa libertăţii religioase/ Cluj-Napoca şi Şcoala de la Piscu, şi 10 proiecte exemplare din România, expoziţia fiind inaugurată joi 20 aprilie. „RECUPERATIO” este despre a pune suflet pentru moştenirea culturală. Sunt poveştile a 41 de proiecte şi echipe care au reuşit să pună în valoare zestrea cea mai frumoasă a unor comunităţi, într-un mod creativ, dar şi responsabil. Expoziţia este un eşantion reprezentativ, aducând practic exemple de proiecte foarte bune din România, în chei asemănătoare proiectelor Europa Nostra. Un fel de a zice: iată ce se petrece în Europa, dar iată că şi în România se poate. Acesta este mesajul ţintit către publicul din România. De ce „RECUPERATIO”? Pentru că patrimoniul cultural este şansa noastră de a regândi istoria şi de a reconecta generaţiile.

RECUPERATIO este un proiect iniţiat şi organizat de Şcoala de la Piscu (jud. Ilfov) în colaborare cu Europa Nostra şi cofinanţat de Ordinul Arhitecţilor din România, din timbrul de arhitectură. (Grupaj realizat de George V. GRIGORE)