Recitindu-l pe Grigore Posea. Relieful – resursa de bază a turismului. Geomorfodiversitate şi geomorfosituri

Introducere

Poate un manual de geografie destinat special unui anumit profil să fie util unui cerc larg de cititori? Răspunsul este DA, mai ales dacă este scris de un profesionist adevărat, cunoscător şi al tehnicilor didactice avansate. Iată că manualul Relieful – resursa de bază a turismului. Geomorfodiversitate şi geomorfosituri scris de Pofesorul Grigore Posea şi tipărit în anul 2012 la Editura Fundaţiei România de Mâine are această calitate: este util tuturor celor care vrem să înţelegem latura sublimă a unei activităţi umane în plină expansiune: turismul.

Context

Cartea Relieful- resursa de bază a turismului. Geomorfodiversitate şi geomorfosituri a apărutîntr-un moment în care erau conturate două evoluţii. Pe de o parte, în ştiinţă se intensifica inter-disciplinaritatea. Geografia, ca ştiinţă a mediului înconjurător, nu putea să facă excepţie. Una dintre zonele sale de conexiune este turismul. De altfel, specializarea mixtă turism-geografie a figurat o perioadă de timp în oferta universitară din România. Pe de altă parte, turismul atingea noi recorduri ca intensitate a fluxurilor umane şi ca valoare a tranzacţiilor ataşate. Pentru a satisface străfundurile sufletului şi nevoia de mişcare a corpului, cel mai bun este totuşi turismul bazat pe valori culturale şi cunoştinţe geografice, aşa cum propune implicit Grigore Posea în această carte.    

Cui i-a fost destinat textul cărţii

Cartea Relieful- resursa de bază a turismului. Geomorfodiversitate şi geomorfosituri are mai multe tipuri de destinatari sau cititori-ţintă, cum se spune în limbajul comercial. În primul rând, este un manual de geografie aplicată, utilizabil de studenţii de la specializările geografie, turism, combinaţii dintre ele ( geografie principal şi turism secundar sau invers), economie (ca disciplină opţională sau facultativă). În acelaşi timp, este o carte cu o tematică de un larg interes. Prezintă aspecte ale unei ştiinţe fundamentale, geografia, legate de locurile cele mai frumoase, cele mai vizitate şi cele mai cunoscute publicului. Practic, mulţi dintre noi am ajuns, cel puţin o dată, la una dintre destinaţiile turistice care fac obiectul prezentării elementelor de geomorfism în cartea Profesorului Grigore Posea. Este ca atunci când mergem la un muzeu sau facem turul unui oraş şi aflăm lucruri interesante din istoria locului. Crâmpeiele de geografie prezentate în cartea Relieful – resursa de bază a turismului. Geomorfodiversitate şi geomorfosituri sunt tot atât de utile şi de frumoase ca şi fragmentele de istorie pe care le aflăm la muzeu sau la turul oraşului.

Conţinutul cărţii

Volumul mare de informaţii din cartea Relieful – resursa de bază a turismului. Geomorfodiversitate şi geomorfosituri este organizat în două părţi: Aspecte generale privind geografia şi turismul (Partea I ), respectiv, Geomorfosituri şi turism (Partea a II-a ).

Prima parte începe cu o introducere în care găsim legătura între drumeţie şi geografie. Urmează capitolul Terra şi plăcile tectonice conţinând noţiuni de specialitate. Capitolul 3, cu titlul Ţărmurile Europei şi Marea Neagră, conţine patru secţiuni, printre care se numără „Ţărmurile Mării Negre” şi, respectiv, „Geneza Mării Negre şi alte caractere specifice”. În această secţiune mi-a atras în mod deosebit atenţia şi curiozitatea paragrafele Terase marine în Dobrogea? şi Curenţi marini. 

Capitolul IV, intitulat Insulele, cuprinde secţiuni referitoare la insulele europene, insulele Mării Mediterane, insulele greceşti, litoralurile şi insulele aparţinând Turciei. Capitolul V, Porturi şi litoraluri, ne face o plimbare imaginară pe o arie extinsă a globului. Au capacitatea de a ne îmbogăţi semnificativ cunoştinţele paragrafele care descriu litoralul şi porturile din Africa atlantică. Capitolul VI, Forme şi noţiuni ale reliefului litoral, concentrează informaţii vaste de specialitate, dar cu deschidere către toţi pasionaţii de geografie. Capitolul VII, cu titlul Influenţa reliefului asupra distribuţiei podgoriilor din România, este un exemplu de geografie aplicativă, cu noţiuni utile unei categorii largi de cititori.

Primul şi al doilea capitol din Partea a II-a sunt dedicate clarificării unor probleme de specialitate, să spunem, mai aride: „Geomorfositurile” (capitolul VIII) şi „Învăţarea prin practică de teren” (capitolul IX). În continuare, lectura devine din nou accesibilă pasionaţilor de turism. Capitolul X „Masivul Bucegi” ne prezintă informaţii elementare, cum ar fi ce este muntele, caracterul de exemplu al macromorfositului Bucegi, descrierea sectorului Piatra Craiului – Bucegi – Piatra Mare. În acelaşi timp, capitolul respectiv este un studiu de caz interdisciplinar de geografie a turismului în ceea ce priveşte unul dintre locurile din România cele mai frecventate de turişti. Găsim informaţii privind glaciaţiunea, Sinaia, obiectivele morfo-peisagistice din Bucegi. Capitolul XI, Morfositurile din Bucegi, readuce în atenţie probleme de specialitate, mai uşor de asimilat după ce anterior fusese făcută introducerea către probleme în care gustul estetic este sensibilizat. Capitolul XII este alocat dezvoltării „studiului de caz Bucegi” prin prezentarea vecinătăţilor, aşa cum este recomandat pentru un adevărat ghid turistic. Sunt puse în atenţia cititorului Culmea Baiu, Piatra Craiului, Leaota şi depresiunea brăneană, Ciucaş-Zăganu, Munţii Postăvaru – Piatra Mare. La această secţiune găsim, aşa cum este firesc, pe lângă prezentarea caracteristicilor geografice, şi frumoase descrieri din punct de vedere turistic ale peisajelor din Postăvaru, Piatra Mare şi Clăbucet-Predeal.

Capitolul XIII este intitulat Geomorfosituri variate şi atrăgătoare din România şi din alte ţări. Din cele 23 de secţiuni dedicate fiecare unui loc turistic de vizitat, 16 descriu spaţii geografice din România şi 7 din afara ţării. Din infinitatea de locuri mirifice aflate pe teritoriul ţării noastre, Profesorul Grigore Posea a selectat: Vulcanii noroioşi, Râpa Roşie, Creasta Cocoşului – Gutin, Grădina Zmeilor, Butoniera de la Leghia, Torentul noroios de la Chirleşti, Grunjul sau Piatra Albă – Mînzăleşti Buzău, Sfinxul de la Buştea, Blocurile de calcare şi  conglomerate de la Bădila şi Sarea lui Buzău, Defileul Dunării etc.

Valabilitatea în timp a textului

Frumuseţile geografice analizate în Relieful – resursa de bază a turismului. Geomorfodiversitate şi geomorfosituri vor rămâne în linii mari aceleaşi multe generaţii. Nu ne aşteptăm la modificări ale parametrilor care descriu geomorfismul locurilor prezentate de Grigore Posea în această carte. În aceste condiţii, cartea Relieful- resursa de bază a turismului. Geomorfodiversitate şi geomorfosituri va putea fi citită cu plăcere chiar şi de nepoţii celor care suntem astăzi la vârsta maturităţii.

În loc de încheiere

Profesorul Grigore Posea, plecat de curând dintre noi, dovedeşte, şi prin această carte, capacitatea de a fi un geograf al viitorului. (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ)