Rata anuală a inflaţiei a crescut în luna august la 5,1%, de la 4,56% în iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,78% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cele alimentare cu 4,15%, iar serviciile cu 2,61%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cu toate acestea, analiştii se aşteaptă ca spre finalul anului rata inflaţiei să coboare sub 4%, dar să fie totuşi peste prognoza BNR. Partea proastă însă este dată de creşterea economică care a aterizat la puţin peste 4%, iar economiştii sunt de părere că ea va scădea şi sub acest nivel, deoarece investiţiile sunt dezamăgitoare, iar industria nu merge la cotele aşteptate.
Inflaţia şi-a reluat trendul de creştere în august după doar numai o lună în care a fost consemnată o uşoară scădere. În acest an, cea mai mare rată anuală a inflaţiei a fost înregistrată în luna mai, respectiv 5,41%, acesta fiind cel mai mare nivel din februarie 2013, când a ajuns la 5,65%. „Preţurile de consum în luna august 2018 comparativ cu luna august 2017 au crescut cu 5,1%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,7%. Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (septembrie 2017 – august 2018) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2016 – august 2017), calculată pe baza IPC, este 4,2%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,5%”, se arată într-un comunicat al INS. Rata medie lunară a inflaţiei în primele opt luni din acest an a fost de 0,3%, faţă de 0,1% în perioada similară din 2017. La începutul lunii august, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere la 3,5%, de la 3,6%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 2,7%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale.
România a avut în iulie, pentru a şasea lună consecutiv, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,3%, în scădere totuşi faţă de o rată anuală a inflaţiei de 4,7% înregistrată în luna iunie, arată datele publicate la mijlocul lunii august de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Citricele, ouăle, serviciile poştale şi biletele de avion s-au scumpit cel mai mult în august
Citricele şi fructele meridionale, dar şi ouăle s-au scumpit cel mai mult în decursul lunii august faţă de iulie la categoria produselor alimentare, în creştere fiind şi tarifele pentru gaze naturale, energie electrică şi tarifele serviciilor poştale şi de transport aerian, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate recent.
Preţurile mărfurilor alimentare au scăzut uşor în august, faţă de luna anterioară, cu 0,17%, însă citricele şi fructele meridionale au înregistrat o creştere cu 3,1%, iar ouăle s-au scumpit cu 1,01%. Pâinea şi produsele de franzelărie au consemnat o creştere cu 0,22%, iar în ceea ce priveşte carnea, preparatele din carne şi conserve din carne, cel mai mult s-a scumpit carnea de bovină, respectiv 0,48%.
În cazul preţurilor nealimentare, cele mai importante majorări de preţuri au fost consemnate la gazele naturale (+5,59%) şi energie electrică (+2,05%). În schimb, au fost înregistrate uşoare scăderi la ceasuri, aparate audio-video, articole sportive, şi la încălţăminte, dar la toate aceste categorii scăderea a fost de sub 1%.
Comparativ cu finalul anului trecut, în august s-au majorat cel mai mult preţul gazelor naturale, cu 16,61%, al combustibililor cu 5,61%, şi cel al tutunului şi ţigărilor cu 3,68%. Pe de altă parte, în perioada menţionată nicio categorie nu a consemnat o scădere a preţurilor.
Conform datelor centralizate de INS, pe segmentul serviciilor, în august, comparativ cu iulie, cel mai mult s-au majorat serviciile poştale, cu 21,54% şi tarifele pentru transportul aerian (+2,42%), în timp ce, faţă de decembrie 2017, tot serviciile poştale sunt în topul scumpirilor, cu acelaşi procent de 21,54%, şi transportul aerian, cu 18,66%. Singura scădere a fost consemnată în august faţă de iulie la serviciile de telefonie cu 0,1%.
Creşterea economică este în picaj, iar previziunile analiştilor nu sunt deloc optimiste
BCR, principala bancă din sistem după active, a coborât previziunea de creştere economică de la 4,1% la 3,8%, imediat după ce INS a publicat datele detaliate despre creşterea economică.
Raiffeisen se pregăteşte să coboare previziunile de creştere economică de la 4,2% în prezent la sub 4%. „Probabil că vom duce, cumva, prognoza de creştere undeva între 3,5 şi 4%, cel mai probabil spre 3,5%. Este clar acum că nu putem avea o creştere de peste 4% în acest an“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
UniCredit Bank îşi menţine prognoza de creştere economică de 3,9%, dar subliniază, într-un raport, că există „riscuri negative“.
Banca Transilvania are, în continuare, o previziune de creştere economică de 4,3%, dar aceasta este de dinaintea apariţiei detaliilor despre PIB.
În aceeaşi vreme, ING Bank mizează pe o creştere de 3,8%.
Ce s-a întâmplat de fapt? Economia a crescut în semestrul I cu 4%, an/an. În trimestrul al doilea, faţă de trimestrul I, PIB-ul a avansat cu 1,4%. Dar avem de-a face, spun economiştii, cu un „efect de bază“. În plus, industria nu merge bine, iar investiţiile sunt dezamăgitoare. Stagnarea din T1 2018 faţă de T4 2017 a fost atipică. Prin urmare avem de-a face cu un efect de bază în creşterea de 1,4% din trimestrul al doilea.
Alejandro Hajdenberg, reprezentant al FMI pentru România, a anunţat că Fondul se pregăteşte să reducă estimarea de creştere economică pentru România la 4 – 4,5% în condiţiile în care avansul iniţial era de 5,1%. În replică, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a susţinut că finalul de an va dovedi că guvernul, care şi-a construit bugetul pe o creştere economică de 5,5%, are dreptate.
Dar, cum stau lucrurile, se vede că FMI rămâne instituţia
cea mai optimistă când vine vorba despre evoluţia creşterii economice. (Gabriela ŢINTEANU)
Numărul 808
