Cuvântarea susţinută de conf. univ. dr. în Economie Elena GURGU, reprezentantul Universităţii „Spiru Haret”, co-organizatorul evenimentului, la Sesiunea inaugurală a Programului de dezvoltare academică cu tema „Navigarea cercetării în management: strategii şi tehnici inovatoare”, din Brahmapur, India, luni, 11.03.2024.
Bună ziua!
Stimată conducere a Universităţii NIST,
Distins management al Colegiului de Management şi Arte Liberale,
Apreciaţi academicieni, savanţi, cercetători, specialişti în IT şi management, profesori şi colegi,
Dragi studenţi, masteranzi şi doctoranzi,
Doamnelor şi domnilor,
Cu mare plăcere şi profundă recunoştinţă mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru Sesiunea inaugurală a Programului de dezvoltare academică cu tema „Navigarea cercetării în management: strategii şi tehnici inovatoare”.
În primul rând, vreau să-mi permiteţi să îmi exprim sincera apreciere pentru organizatorii acestui distins eveniment, şi anume conducerii Universităţii NIST – Institutului de Ştiinţă şi Tehnologie NIST, Brahmapur, India şi, de asemenea, bunului meu prieten academic, profesorului Sabyasachi Rath, decanul Colegiului de Management şi Arte Liberale, pentru că mi-au oferit această oportunitate de a împărtăşi perspective şi reflecţii asupra peisajului în evoluţie al cercetării academice în domeniul managementului, aflându-mă aici, în faţa dumneavoastră, în calitate de reprezentant pentru co-organizatorul acestui eveniment, Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti, România, Facultatea de Ştiinţe Economice, precum şi în calitate de redactor-şef adjunct al revistei economice a universităţii – „Analele Universităţii „Spiru Haret”. Seria Economie.”
Prin reuniunea de aici, ni se reaminteşte rolul fundamental pe care îl joacă cercetarea în modelarea înţelegerii noastre cu privire la complexităţile inerente practicilor manageriale, dinamicii organizaţionale şi provocărilor societale. Într-adevăr, căutarea cunoaşterii este un efort nobil, unul care necesită curiozitate intelectuală, rigoare metodologică şi un angajament de a extinde frontierele ştiinţei.
Analizând tema acestui program de dezvoltare academică, „Navigarea cercetării în management: strategii şi tehnici inovatoare”, ne confruntăm cu o multitudine de oportunităţi şi provocări. Domeniul cercetării în management se caracterizează prin natura sa interdisciplinară, bazându-se pe perspective preluate din economie, psihologie, sociologie, precum şi din alte discipline conexe.
În lumea interconectată de astăzi, în care globalizarea şi inovaţia tehnologică remodelează contururile industriei şi societăţii, nevoia de strategii şi tehnici de cercetare inovatoare nu a fost niciodată mai presantă.
În centrul demersului nostru se află căutarea unor perspective noi şi idei transformatoare care pot informa luarea deciziilor manageriale, pot stimula eficacitatea organizaţională şi pot aborda preocupările societale presante.
În calitate de profesori universitari, cercetători, specialişti şi autori de literatură ştiinţifică, este de datoria noastră să îmbrăţişăm inovaţia şi creativitatea în metodologiile noastre de cercetare, valorificând instrumente şi tehnici de ultimă oră pentru a dezvălui complexităţile peisajului de afaceri modern.
Mai mult, într-o eră marcată de progresul tehnologic rapid şi de proliferare a informaţiilor, graniţele tradiţionale ale cercetării academice sunt din ce în ce mai mult depăşite.
Apariţia analizei bazelor mari de date – big data analytics, a învăţării automate – machine learning şi a inteligenţei artificiale – artificial intelligence prezintă atât oportunităţi fără precedent, cât şi provocări etice pentru cercetătorii din domeniul managementului.
Cercetarea managementului explorează adesea strategii şi tehnici inovatoare care vizează îmbunătăţirea performanţei, eficienţei şi eficacităţii organizaţiei. Iată câteva exemple in acest sens:
1. Agile Management. Cercetările privind managementul agil se concentrează pe metodologii care permit organizaţiilor să răspundă rapid la schimbările din mediul lor. Aceasta include dezvoltarea iterativă, echipele interfuncţionale şi buclele continue de feedback.
2. Design Thinking. Cercetările în acest domeniu al proiectării gândirii explorează modul în care principiile „design thinking” pot fi aplicate proceselor de management, cum ar fi rezolvarea problemelor, inovarea şi luarea deciziilor. Ea pune accent pe empatie, experimentare şi o abordare centrată pe om.
3. Lean Management. Cercetarea în domeniul managementului de sprijin analizează tehnici de minimizare a risipei şi maximizare a valorii proceselor, inclusiv concepte precum producţia just-in-time, îmbunătăţirea continuă şi maparea fluxului de valoare.
4. Big Data Analytics. Cercetătorii în management investighează modul în care organizaţiile pot folosi analiza bazelor mari de date pentru a lua decizii informate, a îmbunătăţi operaţiunile şi a obţine avantaje competitive. Aceasta include analiza predictivă, vizualizarea datelor şi algoritmi de învăţare automată.
5. Tehnologia Blockchain. Cercetările în management examinează potenţialele aplicaţii ale tehnologiei lanţurilor de blocuri pentru îmbunătăţirea transparenţei, securităţii şi eficienţei în diverse industrii, cum ar fi managementul lanţului de aprovizionare, finanţele şi asistenţa medicală.
6. Remote Work Management. Odată cu creşterea ponderii muncii depuse de la distanţă, există un număr tot mai mare de cercetări privind strategiile şi tehnicile eficiente pentru gestionarea echipelor virtuale, menţinerea productivităţii şi promovarea colaborării în locaţii dispersate geografic.
7. Sustainability Management. Acest domeniu de cercetare se concentrează pe integrarea consideraţiilor de mediu, sociale şi economice în procesele de luare a deciziilor organizaţionale. Acesta explorează practicile durabile, responsabilitatea socială corporativă şi inovaţia ecologică.
8. Gamification. Cercetătorii în management investighează modul în care tehnicile de gamificare aplicate de obicei jocurilor pot fi aplicate pentru a motiva angajaţii, a implica clienţii şi a îmbunătăţi programele de învăţare şi dezvoltare din cadrul organizaţiilor.
9. Neuroleadership. Cercetarea în conducerea bazată pe neuroştiinţă examinează perspectivele din neuroştiinţă pentru a informa practicienii din sfera managementului şi leadershipului despre apariţia de noi practici, strategii şi tehnici, cum ar fi înţelegerea modului în care creierul procesează informaţiile, emoţiile şi interacţiunile sociale pentru a îmbunătăţi procesul decizional şi relaţiile interpersonale.
10. Holacracy and Self-Management. Cercetările în acest domeniu al halocraţiei şi autogestionarii explorează structurile organizaţionale alternativele şi filosofiile de management, cum ar fi holacraţia, unde autoritatea şi luarea deciziilor sunt distribuite în întreaga organizaţie, mai degrabă decât centralizate.
Aceste exemple demonstrează gama variată de strategii şi tehnici inovatoare explorate în cercetarea din domeniul managementului modern integrat al afacerilor pentru a aborda provocările şi oportunităţile cu care se confruntă organizaţiile în mediul de afaceri dinamic de astăzi.
În calitate de administratori ai cunoştinţelor academice, trebuie să navigăm în aceste ape cu prudenţă şi integritate, asigurându-ne că practicile noastre de cercetare ştiinţifică respectă cele mai înalte standarde de conduită etică şi integritate academică.
Mai mult, pe măsură ce ne angajăm în această călătorie colectivă de explorare şi descoperire, să nu pierdem din vedere implicaţiile societale mai largi ale eforturilor noastre de cercetare. În lupta pentru excelenţă academică, trebuie să fim atenţi la impactul real al descoperirilor noastre, căutând să reducem decalajul dintre teorie şi practică şi să promovăm un angajament semnificativ cu practicienii din industrie, factorii de decizie politică şi alte părţi interesate.
În concluzie, sunt încrezătoare că acest program academic de dezvoltare va servi ca un catalizator pentru inovaţie şi excelenţă în cercetarea în management, echipând participanţii cu cunoştinţele, abilităţile şi inspiraţia necesare pentru a naviga în peisajul în continuă schimbare al mediului academic.
Să îmbrăţişăm provocările şi oportunităţile care ne aşteaptă cu entuziasm şi determinare, ştiind că eforturile noastre colective au puterea de a modela viitorul disciplinei noastre şi de a contribui la îmbunătăţirea societăţii în ansamblu.
Vă mulţumesc încă o dată pentru privilegiul de a mă adresa acestei apreciate adunări din cadrul acestui distins eveniment. Fie ca acest program academic să fie o sursă de inspiraţie şi de iluminare pentru toţi participanţii! Căutarea noastră colectivă de cunoaştere să continue să îmbogăţească comunitatea academică şi să promoveze cauza progresului uman!
Vă mulţumesc tuturor că m-aţi ascultat cu răbdare şi că m-aţi invitat să particip! Vă doresc tuturor toate cele bune şi să aveţi parte de zile minunate de dezbatere în cadrul acestui elevat eveniment!
Sa auzim numai de bine!
Conf. univ. dr. în Economie Elena GURGU
Facultatea de Ştiinţe Economice, Bucureşti, Universitatea „Spiru Haret”
Redactor-şef adjunct al Revistei „Analele Universităţii „Spiru Haret”.
Seria Economie” – http://anale-deepleconomie.spiruharet.ro/
Auditor & Consilier Superior în cadrul Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti,
Ministerul Culturii din România
Membru IIGE, ARRP, AGER, IABC, ATINER, EBES, AEMB, IADCES, CPC-EW, ASA, ABCJournals, QUAM, RENET
Numărul 808
