Scriu aceste rânduri în data de 20 martie. Azi este „Ziua Internaţională a Fericirii”.
Cum este mai potrivit să o sărbătoresc decât cu un subiect care aduce bucurie, lumină, veselie, împlinire pe toate planurile. Voi scrie despre un pictor de valoare, despre un profesor dedicat meseriei sale. Doamna profesoară Mihaela ARDELEANU…
– Vă rog să vă prezentaţi.
– Sunt Mihaela Ardeleanu, născută în anul 1975, profesor de Educaţie plastică la Şcoală Gimnazială „Dora Dalles” Bucşani, judeţul Dâmboviţa. Am o vechime de 26 de ani la catedră. Iubesc oamenii de calitate, copiii, animalele şi… cafeaua.
– Aproape trei decenii la catedră… Felicitări! Ce a reprezentat anul 2023 pentru activitatea dumneavoastră artistică?
– Anul 2023 a avut un impact major pentru mine, amenajând un spaţiu dedicat special orelor de desen, prin dotarea acestuia cu instrumente şi materiale specifice meseriei noastre, pe care elevii nu le pot cară în ghiozdane. Am fost nevoită să răspund multor provocări, deoarece, brusc, interesul pentru artă al elevilor a devenit major. Pfff… A venit peste mine o adevărată avalanşă a dorinţelor exprimate de copii… „vreau şi eu să lucrez cu creion cărbune, vopsele acrilice, cuţit pe paletă, şevalet. Apoi au venit sculptura, modelajul, pirogravura… Au fost şi alte etape pentru mine, a trebuit să învăţ chiar şi arta fluidelor (pouring) şi multe altele. Pe scurt, experienţe şi provocări, veselie şi împliniri profesionale…
– Minunat! Felicitări din toată inima! Revenim. Cum a început pentru dumneavoastră anul acesta şi ce doriţi să faceţi până la finalul lui din punct de vedere artistic?
– Anul 2024 l-am început cu o întrebare: „Oare, un profesor poate fi şi artist?” Asta rămâne de văzut… Am aşteptări mari de acum încolo. Voi lucra în continuare cu elevii mei (cărora le mulţumesc) pentru că am avut multe de învăţat de la ei. Curios, nu..??!!!
– Din punctul meu de vedere, un profesor poate să fie artist. Desigur, oferind pedagogiei şi artei tot ce trebuie pentru a merge cu succes pe ambele drumuri. De multe ori ele se îmbină armonios. Aşa se întâmplă şi cu cadrele didactice de la facultăţile de artă. Ultima întrebare: ce faceţi când nu aveţi ore, când nu pictaţi?
– În timpul liber mă relaxez cu acrilicele, cărbunii, creioanele mele iubite, pe care le aştern pe pânze cu bucuria unui copil. ,,Mă joc!”
– Frumoasă ,,joacă”! Din nou, felicitări meritate din plin!
Concluzia? Am descoperit cu mare bucurie un pictor adevărat. Mai mult, un dascăl dedicat. Mă gândesc la elevii care au avut marea şansă să aibă un asemenea profesor. Desigur, nu toţi vor deveni pictori, nu toţi vor ajunge artişti plastici, dar o bună parte dintre ei, cu siguranţă. Apoi, toţi vor creşte cu o sensibilitate la frumos care le va face viaţa mai armonioasă, în mijlocul atâtor provocări ale civilizaţiei. Urăm din inimă doamnei profesoare Mihaela ARDELEANU mult succes şi mai departe în nobila activitate didactică. Inspiraţie şi energie pentru viitoarele sale tablouri. Sperăm ca în curând să vă putem arăta alte şi alte lucrări pe care le semnează, în mod inconfundabil.
Aristotel BUNESCU
https://agentiadepresaculturalasisportiva.wordpress.com
Numărul 808
