Să te porţi precum ţi-e vorba şi să vorbeşti precum ţi-e portul. Deviza potrivită pentru detectivii particulari: Esse non videri – A fi, dar nu la vedere. • Meseria de detectiv particular este una a inteligenţelor, a minţilor deschise, profitabilă şi de viitor. • Detectivul particular este un mare anonim, spirit iscoditor şi expert în găsirea informaţiilor. • O bună pregătire teoretică îmbinată cu abilităţile necesare în acest domeniu sunt esenţiale pentru a face faţă cu succes provocărilor ce pot apărea la tot pasul.
Prof.univ.dr. general de brigadă (r) Stan Petrescu are o experienţă profesională remarcabilă, Academia Naţională de Informaţii, Ministerul Apărării Naţionale, Forţele Terestre fiind doar câteva instituţii unde a lucrat. Profesionist desăvârşit, acesta a primit pe parcursul carierei numeroase distincţii, printre care: Ordinul Militar clasa I, Ordinul Naţional Pentru merit în grad de cavaler, Certificat de apreciere pentru colaborare din partea comenzii Forţelor speciale americane.
Prof.univ.dr.
Stan PETRESCU: Detectivistica nu este un loc de muncă plin de suspans, puzzle-uri şi acţiune, ca în filmele americane. Dar nici nu este o muncă atât de uşoară cum cred unii şi alţii de pe margine. A fi detectiv/investigator privat înseamnă o foarte importantă operaţiune de căutare a unor oameni, de monitorizare, de sprijinire a unor acţiuni legale, civile, comerciale, criminale sau chiar de căutare de informaţii importante. Multe agenţii de detectivi au abilităţi deosebit de înalte pentru a investiga, având experţi de primă mână, cu vocaţii de lucru pe arii întinse din domeniile economic, financiar, privat, industrial sau comercial. Detectivul particular, în numele persoanelor fizice şi al profesioniştilor, poate reprezenta un atu major, deloc neglijabil! Astfel, în secolul vitezei, detectivul particular este o persoană cu un înalt grad de raţionament logic, cunoaşte foarte bine arta de a se deghiza, îşi transpune imaginaţia într-o realitate pragmatică, reuşind să fie critic atunci când situaţia o cere şi să discearnă cu mare grijă acele indicii care vor duce spre rezolvarea cazului pentru care a fost angajat. (…) Detectivul particular este un mare anonim, om de cultură, spirit iscoditor şi neliniştit, devotat meseriei, investigator neîntrecut, expert în munca de informaţii.
Detectivul este un investigator în conformitate cu dreptul privat, adică o persoană cu statut de drept privat, care desfăşoară, în mod profesional, cercetări, investigaţii şi supraveghere. Această calitate de investigator, în conformitate cu dreptul privat (care nu este o desemnare sau un titlu, ci un statut juridic şi social) este, de asemenea, împărtăşit cu alte profesii care nu au nicio relaţie cu anchetatorii oficiali, în special, în context, proceduri administrative, civile, penale, sociale.
De ce ar alege o persoană să studieze la Colegiul Universitar Spiru Haret pentru ca apoi să profeseze în industria privată de securitate?
Pentru că Universitatea Spiru Haret, sensibilă la nou în materie educaţională şi formare de noi cariere, de noi profesii, reprezintă prima şi singura universitate din România care a acreditat o formă superioară de pregătire în materie: Colegiul universitar Spiru Haret – specializarea detectiv particular. Meseria de detectiv particular este una a inteligenţelor, a minţilor deschise, profitabilă şi de viitor, care poate să-şi găsească mulţi aderenţi, piaţa de exprimare a investigaţiilor private fiind destul de largă, atât în ţară, cât şi în cadrul Uniunii Europene. Această universitate are condiţii excelente pentru un învăţământ de cea mai bună calitate şi dispune de resurse educaţionale suficiente pentru a pregăti multe generaţii de detectivi particulari de aici înainte. Sufletul acestei forme superioare de pregătire este preşedintele Asociaţiei Naţionale a Detectivilor Particulari din România, doamna Maria Bumbaru. Alături de distinsa doamnă a intelligence-ului privat au venit mai mulţi profesori universitari de mare prestigiu, recunoscuţi în ţară şi străinătate, foarte buni specialişti pe domeniile detectivisticii, cum ar fi: dreptul public şi dreptul privat, cu toate ramurile, criminalistică, investigaţii judiciare, ştiinţa informaţiilor, management organizaţional, psihologie criminalistică, tehnologie informatică, dar şi comunicare, organizare şi înfiinţare firme de detectivi particulari. (…)
Ce trăsături de personalitate sunt necesare pe ca cineva să reuşească în calitate de investigator privat?
Să fie perceptiv, acesta fiind elementul cheie al profesiei. Să nu se descurajeze şi să urmărească piesele care urmează să fie explorate, cu răbdarea animalului de pradă. A fi un bun observator reprezintă pentru detectiv braţul perceptibilităţii sale. El trebuie să observe micile piese, ascunse într-un ansamblu de probleme, care fac toată diferenţa într-un caz. Răbdarea constituie trăsătura esenţială la întocmirea de analize operative. Este necesar să ştii cum să cântăreşti toate situaţiile şi să acţionezi la momentul potrivit, fără teama de eşec. Spirit calm/liniştit, adică o atitudine de adoptat, pe care detectivul trebuie să şi-o cultive permanent. A şti să-ţi controlezi şi să-ţi menţii calmul şi răbdarea constituie trăsătura principală a unui detectiv. Devotament, adică trebuie să rămâi disponibil şi consecvent pentru cazul pe care îl ai în lucru. Incoruptibilitate maximă, calitate esenţială a profesiei. Detectivul trebuie să păstreze o autenticitate şi o anumită notorietate. Investigaţia trebuie să fie singura lui preocupare. Abilităţi de comunicare eficiente, însemnând nimic altceva decât capacitate de a convinge, să fii persuasiv şi să asculţi oamenii, vital în comunicare. Cunoaşterea temeinică a legii este necesară pentru a evita angajarea detectivului în unele activităţi ilegale. Aptitudini fotografice bune. Există această zicală că „o imagine bună valorează cât o mie de cuvinte” şi de aceea probele fotografice sunt cele mai credibile tipuri de probe într-o sală de judecată. Organizare şi exactitate, pe care detectivul particular trebuie să le aibă în atenţie permanentă, fiind necesare la identificarea şi aranjarea detaliilor, chiar şi a celor mai mici. (…)
Care sunt situaţiile în care oamenii apelează la serviciile unui detectiv particular?
Diversitatea problemelor pe care clienţii le dau spre rezolvare firmelor de detectivi particulari este foarte mare. În acest spectru, oamenii sunt mai concentraţi pe dobândirea unor răspunsuri aflate de regulă într-un registru larg de fapte de natura dreptului privat. Vom spicui câteva: verificarea istoricului unui traseu ocupaţional, monitorizarea performanţei profesionale a angajaţilor ori a delegaţilor la conferinţe şi întâlniri de afaceri, a vânzătorilor şi reprezentanţilor firmelor comerciale, verificarea legalităţii concediului medical, dispariţii şi absenteismul unor persoane, duplicitatea activităţilor profesionale, competiţie neloială, rapoarte financiare şi economice ale executivului unor firme, veridicitatea locaţiei unei proprietăţi, cazuri de insolvenţă nejustificată, spionaj industrial şi comercial, cercetări în materie de autenticitate brevete şi mărci comerciale, scurgeri de informaţii din organizaţii private, falsificare de mărci, furtul şi plagiatul proceselor de producţie, fraude în asigurări, verificarea daunelor accidentelor îndoielnice, răniţi în accidente săvârşite cu intenţie etc. Foarte multe cazuri sunt legate de infidelitate, anturajul copiilor (părinţii vor să vadă cu cine şi unde îşi petrec timpul extraşcolar), dispariţia bătrânilor, conduita bonelor din casă, care îngrijesc copii. (…)
Internetul este de folos?
O abilitate necesară o reprezintă capacitatea de a utiliza computerul pentru a efectua cercetări pe Internet şi, de asemenea, de a căuta informaţii care sunt necesare pentru a lucra la misiune. Detectivul va trebui să fie foarte priceput în utilizarea computerelor, a telefoanelor inteligente, astfel încât să poată localiza cu uşurinţă informaţiile ascunse despre o persoană; aceasta este informaţia pe care persoană obişnuită nu ar putea să o găsească. Această abilitate este importantă, deoarece, fără informaţii credibile, un caz nu poate fi rezolvat. Primul şi cel mai important pas în a deveni cunoscător în computer este să înveţi cum să foloseşti Google în avantajul tău. Este important să afli cum să pui corect o întrebare pentru căutare şi cum să utilizezi Google pentru a găsi răspunsul. Internetul reprezintă o sursă bogată şi rapidă de informaţii. Nu toate informaţiile care circulă pe internet sunt adevărate, de aceea, un detectiv întotdeauna va avea priceperea verificării acestor informaţii. Dacă sunt coroborate cu celelalte informaţii pe care le deţine în caz şi numai dacă ele conduc la adevărul cauzei sale, atunci internetul îi este o sursă credibilă de informaţii. Tot atât de adevărat este şi faptul că Internetul poate constitui pentru diletanţi şi „atotştiutori” o uriaşă sursă de dezinformare şi manipulare, prin promovarea de informaţii false (fakeNews). (…)
Ce sfaturi aveţi pentru cei ce doresc să urmeze o carieră în acest domeniu?
Immanuel Kant a lăsat posterităţii un adagiu suculent: Nu-mi daţi sfaturi, căci ştiu să greşesc şi singur. În general, un detectiv particular învaţă/dezvoltă abilităţile muncii prin acumularea de multă experienţă şi activitate practică, pentru că, până acum, nu s-au învăţat tainele acestei meserii în nicio instituţie academică, astfel încât diplomele nu asigură, nu garantează succesul. Un detectiv particular trebuie să fie matur, capabil să lucreze singur, să gândească logic, să reacţioneze rapid, să exercite o judecată solidă şi să păstreze o distanţă profesională la locul de muncă. Un investigator privat, singuratic, ar trebui să aibă abilităţile necesare pentru ca orice mică afacere să aibă succes, inclusiv o bugetare solidă, abilităţi de relaţii cu clienţii, o etică de lucru puternică şi un stil independent. Detectivii din agenţii mai mari trebuie să fie pricepuţi să aibă abilitatea de a face distincţie clară între urgenţe şi priorităţi, să redacteze rapoarte sintetice valoroase, să utilizeze o varietate de resurse instituţionalizate, să fie în măsură să lucreze, conlucreze, coopereze şi colaboreze cu echipe de detectivi din alte societăţi şi din alte spaţii de cultură.
Pentru a fi un bun detectiv particular, trebuie să ai simţul străzii, al spaţiului de mişcare, abilităţi analitice şi curiozitate profesională maximă. Trebuie să ai simţul detaliului şi detalierii faptelor, memorie, calm, răbdare, să fii organizat, harnic şi minuţios, să ştii a lucra cu tehnologia modernă. Comunicarea şi alte abilităţi sociale trebuie să fie excelente pentru a putea asculta, a-i face pe alţii să se simtă în largul lor, să ai abilitatea de a înţelege limbajul corpului pentru a evalua credibilitatea convivului său. Detectivul trebuie să ştie să menţină distanţa profesională, să reziste la stres, să fie consecvent şi să persevereze. Detectivul particular trebui să fie încrezător, cultivat şi cunoscător al mai multor domenii ale vieţii, dar, în acelaşi timp, să fie tolerant şi neprovocator. Starea şi sănătatea fizică şi psihică să fie excelente, să aibă un temperament liniştitor şi constant. Să aibă cunoştinţele operaţionale de fotografie şi videografie, pentru că îi sunt utile în timpul supravegherii şi al delicatelor operaţii sub acoperire.
În calitate sa de investigator, trebuie să poată trata în mod eficient cu profesioniştii din domeniul juridic şi să facă faţă cerinţelor acestora, chiar dacă uneori este dificil şi drumul pare a fi sinuos. Un detectiv particular trebuie să îndeplinească multe sarcini de rutină destinate avocaţilor, să înveţe cum să cerceteze o persoană şi cum să dezvolte contacte de investigare valoroase.
Detectivii particulari sunt experţi în arta camuflării, au abilităţi exersate în evitarea capcanelor de tot felul, ştiu să obţină, să se abţină şi să transmită informaţii despre obiectivele importante din cazul aflat în lucru. O metodă importantă de lucru este aceasta: Ascultă, urmăreşte şi taci, consemnează tot ce vezi şi auzi.
Profesia de detectiv nu este uşoară, nu este una aventurieră şi întrebuinţează câteva instrumente de bază, detectivii fiind supuşi unor comandamente obligatorii a fi respectate. (…)
Respectarea legilor şi confidenţialitatea persoanelor reprezintă osatura autorităţii sale profesionale.
Dacă cei care optează pentru o asemenea carieră se hotărăsc să o îmbrăţişeze, atunci să vizualizeze pe planul minţii lor dacă dispun de asemenea însuşiri şi priceperi.
Un sfat general, recomandat pentru toţi detectivii particulari, ca răspuns la zicerea lui Kant, merită menţionat la încheierea acestui interviu. La vremuri de cumpănă detectivistică, morala istoriei ne învaţă că: Atunci când nu ştii ce să faci, ascultă şi taci.
(Puteţi citi interviul integral pe https://colegiuluniversitar.spiruharet.ro)