Producătorii români – insuficient pregătiţi pentru export

În cadrul unei conferinţe ce a avut loc în data de 2 iulie ac cu ocazia închiderii Programului de Cooperare Elveţiano-Român, Servicii integrate de export pentru IMM-urile din România, un proiect de succes care a introdus în România cultura pregătirii minuţioase pentru a face export (sistem Passport to export), putem afirma că nu există în prezent o abordare coerentă a continuării lui. Deşi a coincis cu Zilele Diplomaţiei Comerciale, evenimentul nu a fost marcat de prezenţa reprezentanţilor comerciali ai României în exterior, cu excepţia reprezentantului BPCE Berna.

Proiectul a dezvoltat module de training pentru elaborarea de strategii de export pentru 80 de exportatori, pentru a-i pregăti să meargă pe pieţe externe, formându-se pentru aceasta centre regionale, la Ploieşti şi Bacău, pentru agricultură ecologică şi mobilă.

Din păcate, acest mod de intervenţie la nivelul exportatorilor cu potenţial, dar care nu ştiu să abordeze pieţele externe, nu poate fi continuat la parametrii optimi, centrele având în continuare nevoie de susţinere pentru a oferi servicii integrate, atât primului lot de exportatori, cât şi altora care ar trebui să urmeze.

Un astfel de instrument, denumit Paşaport de export, în alte ţări (vezi cazul Marii Britanii) are nevoie de un instrument naţional de intervenţie integrat în politica publică de susţinere şi promovare a exportului.

Singura încercare de a prelua această iniţiativă aparţine USH Pro Business, centru antreprenorial al Universităţii Spiru Haret, prin crearea Centrului de Afaceri pentru Export Bucureşti-Ilfov, dar aceasta este o iniţiativă privată, finanţată 100% de această universitate.

Pentru a veni în consonanţă cu Strategia Naţională de Export, care pune accent pe extinderea bazei de exportatori, integrarea formulei Paşaport de export în sistemul de instrumente de sprijin ar fi o soluţie salutară, dar nu există o fundamentare a unei astfel de scheme.

Schema Paşaport de export este una dintre neîmplinirile Strategiei Naţionale de Export, alături de crearea Centrului de Promovare a Comerţului, posibilitatea utilizării de personal autohton la Birourile Consulare/Birourile de Promovare Consulare Economice (BPCE), susţinerea clusterelor de export, campanii de branding sectorial ş.a.

Programul de Cooperare Româno-Elveţian este o picătură într-un ocean, deoarece sunt sute de firme, dacă nu mii, care au potenţial de export, dar nu pot beneficia de un training consistent, până când o astfel de schemă nu va funcţiona la nivel naţional. (Costin LIANU, Coordonator al Strategiei Naţionale de Export 2004-2015, Preşedinte Asociaţia Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX), Director general USH Pro Business)